Vorbesc cu copilul meu. Despre abuz

Dragă mamă, tată, bunic sau adult ce ai în grijă un copil,

Într-o zi, fiica mea, Ana, a venit acasă de la școală și părea tulburată. Deși am insistat, n-a vrut să-mi spună ce avea pe suflet. Până la urmă, am aflat de la prietena ei că un băiat mai mare din vecini i-a pus mâna pe fund în timp ce trecea pe lângă ele pe stradă. Am deschis o discuție în care m-a întrebat cum ar trebui să reacționeze atunci când ea, sau alți copii, se confruntă cu situații „ciudate”. Mi-am dat seama atunci că, oricât de tare mi-aș dori eu ca părinte să o țin departe de toate lucrurile urâte din jurul nostru, îmi este imposibil. Am decis să o protejez arătându-i că poate să îmi spună orice fără ca eu să mă supăr. Mi-a pus multe întrebări care m-au surprins sau m-au luat pe nepregătite, dar am înțeles că este responsabilitatea mea să îi explic. Doar așa întâmplările urâte și necunoscutul își pierd din putere. Povestind cu ea, am înțeles că abuzul poate să fie o vrajă rea, căreia împreună i-am găsit dezlegarea.

După cum știi deja, copiii, pe măsură ce cresc, trec prin diferite stadii de dezvoltare atât fizică, cât și psihică, iar curiozitatea lor legată de schimbările corporale este tot mai mare. Studiile arată că a vorbi deschis cu copiii despre corp, sex, sarcină nu le satisface doar această curiozitate, ci îi și învață respectul față de propriul corp și le dă forța să vorbească atunci cineva se comportă neadecvat față de ei. Pentru mulți părinți, a da startul dialogului pe temele de mai sus poate fi provocator. Adesea apar următoarele întrebări: Câtă informație să oferi și la ce vârstă? Cum îi înveți pe copii ce să facă dacă cineva îi pune într-o situație inconfortabilă, fără a-i speria sau a-i face anxioși printre alte persoane?

Pentru a nu te simți în dificultate,  acest ghid vine cu o serie de sugestii, precum și cu referințe către materiale utile, care să te ajute să vorbești cu copilul tău într-o manieră pozitivă. Ghidul se adresează atât mamelor cât și taților, părinți de fete dar și de băieți. Mi-am propus să ofer acest material și părinților băiatului din vecini, astfel încât toți copiii să fie mai în siguranță: să nu abuzeze și să nu fie abuzați.

Andreea, mama Anei În România, în anul 2010, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție a înregistrat un număr de 11.200 de cazuri de violență împotriva copiilor. În 2015 peste 13.500 de cazuri, în 2016 peste 14.300 de cazuri, în 2017 au fost raportate peste 15.300 cazuri iar în prima jumătate a anului 2018 peste 7.800 de cazuri. Deși datele ilustrează o creștere, este cunoscut faptul că se raportează doar o mica parte parte din numărul total al comportamentelor abuzive împotriva copiilor. Statisticile arata ca peste 90% dintre abuzuri se întâmpla în familie sau în cercul de încredere al copilului.

Dincolo de statistici, problema o cunoaștem și din poveștile care ni se încredințează în camera „albastră” – centrul de consiliere psihologică al asociației noastre -, printre lacrimi de frustrare și neputință. Mulți părinți ne-au semnalat nevoia de a învăța cum să-i protejeze pe copiii lor de abuzuri sexuale și cum să le vorbească despre aceste teme tabu. Tocmai pentru că e înconjurată de tăcere, acasă și la școală, există o serie de mituri pe această temă, răspândite în comunitate, în care este periculos să credem.

Mitul 1. „Copilului meu nu i se poate întâmpla”

Pericolul se află mult mai aproape de noi decât am crede. Cifrele arată că doar 10% dintre cei care comit acte de abuz sexual sunt persoane necunoscute, 23% sunt alți copii, iar 67% dintre abuzurile sexuale sunt comise de către o persoană ce are acces la copil și pe care copilul o cunoaște. Abuzurile se petrec în locuri aparent sigure. În majoritatea cazurilor de abuz, copiii sunt mai mici de 5 ani.

Mitul 2. „Mai bine stăm departe de acest subiect”

Fiind un subiect sensibil, părinții evită să le vorbească copiilor despre ceea ce înseamnă siguranța propriului corp. Din jenă, omit să le asigure o educație sexuală timpurie. Alții spun mereu că „este prea devreme“. Este important să ne gândim la consecințe, la costurile pe care le vor avea de plătit copiii din cauza lipsei de educație parentală.

Este de dorit ca părinții și cadrele didactice să le asigure copiilor informații corecte, care i-ar putea ajuta să nu devină victimele unui abuz sexual. Un vechi proverb spune că „este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil” – o comunitate de oameni responsabili, atenți și empatici! . Pentru a te ajuta să găsești cu mai multă ușurință cuvintele potrivite, dar și răspunsurile la cele mai dificile întrebări, am realizat ghidul Vorbesc cu copilul meu. Despre abuz. Acesta poate fi descărcat dând click pe imaginea alăturată. 

Proiectul Vorbesc cu copilul meu despre abuz este finanțat prin fondurile strânse de alergători și susținători prin intermediul Maratonului Internațional Sibiu 2018. Maratonul Internațional Sibiu (MIS) este un eveniment sportiv de strângere de fonduri al comunității sibiene, organizat de Fundația Comunitară Sibiu.

Propunerea de a realiza acest ghid a venit din partea beneficiarelor A.L.E.G. și a multor părinți ce ne-au sugerat utilitatea lui.

Codruța Răbagel și Cristina Radu, prin intermediul Incubator107 Sibiu, și-au donat ziua de naștere, invitându-și prietenii și cunoscuții la o petrecere fără cadouri. Banii strânși din donații în acest fond aniversar au fost direcționați către realizarea ghidului Vorbesc cu copilul meu despre abuz.

Cum se simte un copil care a trecut printr-un abuz? Pentru a afla mai multe, recomandăm acest articol documentat de DoR: https://www.dor.ro/mi-s-a-intamplat-ceva-rau-dar-mi-e-prieten/