Rupem tăcerea despre violența sexuală, sprijin și servicii de suport
4 din 20 de femei din România au fost supuse la o formă de violență sexuală de-a lungul vieții. Totuși, această problemă este încă invizibilă la nivel de politici atunci când vine vorba de accesul la justiție și servicii pentru victime. Pentru a rupe tăcerea contra acestei forme de violență este nevoie de o conștientizare realizată la toate nivelurile, de o serie de acțiuni și sesiuni de lucru de sus în jos, dar și la nivelul comunității.
Cu sprijinul finanțării suport a Granturilor SEE, în cadrul Fondului ONG din România, A.L.E.G a inițiat două proiecte cu privire la problema violenței sexuale: un proiect în curs de dezvoltare reprezentând prima rețea de ONG-uri pe acest subiect, (Rupem tăcerea despre violența sexuală) și un proiect de dezvoltare a unui centru pilot care oferă sprijin pentru victimele acestei forme de violență și programe de prevenire educaționale în comunitățile locale (Corpul meu îmi aparține). Ambele proiecte sunt în parteneriat cu Stigamot din Islanda, o organizație cu peste 20 de ani de experiență în ajutorarea victimelor.
În perioada 20-24 aprilie 2015 au avut loc două evenimente importante, în cadrul acestor proiecte. La București a avut loc un seminar public în cadrul căruia cele 15 ONG-uri aflate în legătură strânsă au lansat un apel la acțiune cu scopul de a implica organele decizionale de la nivelul țării. Pentru prima dată, membrii Parlamentului și ai Guvernului comunică propriile lor povești de abuz. Pentru prima dată, după ani de presiune, ONG-urile au primit proiectul de lege pentru ratificarea Convenției de la Istanbul, care va fi discutat în Parlament.
Lucrând la nivel de comunitate spre a găsi modalități de schimbare a tipologiilor de gândire și modalităților de intervenție, un al doilea eveniment a avut loc la Sibiu și a reunit peste 40 de furnizori de servicii sociale, ofițeri de poliție, profesori și consilieri și a oferit ateliere practice și muncă realizată cu suportul studiului de caz, în scopul de a promova cooperarea intersectorială și conduită profesională care să evite re-victimizarea.
Schimbarea trebuie să înceapă de la modul în care luăm în considerare procesul de prevenire privind violența sexuală, punând mai mult accentul pe comportamentul băieților și bărbaților. Cantitatea de vinovăție a victimelor este egală cu valoarea de toleranță pe care o avem față de agresori, fapt care îngreunează procesul eliminării violenței împotriva femeilor.