Exemple de bune practici din Austria impartasite unei echipe de specialisti din Romania

Ca membru focal WAVE, asociatia A.L.E.G. din Romania a avut ocazia in octombrie 2012 de a invita 7 reprezentanti ai institutiilor romanesti implicate in prevenirea si combaterea violentei familiale intr-o vizita de studiu la Viena organizata de reteaua WAVE si finantata printr-un proiect DAPHNE al Uniuni Europene. Participantii romani au fost atat de la nivel national: Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Inspectoratul General al Politiei, Institutul de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii, Ministerul Justitiei, dar si de la nivel local: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sibiu, Tribunalul Sibiu, centrul de consiliere al asociatiei A.L.E.G.. Lor li s-a alaturat si Revista Avantaje, care in ultimii ani a sustinut publicarea primului testimonial din Romania al unei supravietuitoare a violentei domestice. Vizita a avut drept scop diseminarea de bune practici, in special in ce priveste masurile de protectie pentru victime, in contextul in care in Romania s-a adoptat in 2012 ordinul de protectie, emis de judcatorie, iar Austria are din 1997 experienta in implementarea unor astfel de masuri ce presupun evacuarea agresorului din locuinta si interzicerea apropierii de victima pe o anumita perioada.

Gazda noastra, WAVE – Women Against Violence Europe (www.wave-network.org) este o retea de organizatii din 46 de state din Europa care deruleaza activitati de prevenire si combatere a violentei impotriva femeii, abordand violenta din perspectiva de gen. WAVE este activa din 1994 in monitorizarea si diseminarea de informatii privind situatia legislatiei si serviciilor pentru combaterea violentei in toate tarile europene, sustine la nivel european activitati de lobby si advocacy si a avut un rol important in adoptarea Conventiei Consiliului Europei privind Prevenirea si Combaterea Violentei Impotriva Femeilor si Violentei Domestice in 2011. Insotiti de gazdele noastre am avut ocazia sa vizitam: Linia Nationala Telefonica de Urgenta pentru Femeile Victime ale Violentei de Gen, Centrul de Interventie impotriva Violentei Domestice din Viena, Ministerul de Interne – departamentul care coordoneaza activitatea politiei, Primaria Viena – Departamentul pentru Femei, Ministerul Federal al Femeilor si un adapost pentru victimele violentei domestice.

Cum functioneaza legislatia austriaca

Statul austriac nu doar condamna violenta, ci si aloca fonduri pentru combaterea ei. Din 1997 Austria are o lege federala prin care Ministerul de Interne si Ministerul Femeilor finanteaza serviciile de interventie impotriva violentei domestice: o linie telefonica pentru femeile victime al violentei de gen la nivel national si 9 centre de interventie – cate unul in fiecare provincie , iar autoritatile locale finanteaza adaposturi, campanii de informare si linii de urgenta la nivel local.

In interventie, un rol important le revine politistilor, iar problematica violentei domestice face parte din instruirea lor de baza. Politistul care intervine intr-un caz de violenta domestica face mult mai mult decat sa constate si sa sanctioneze faptele petrecute: face o evaluare de risc prin care apreciaza probabilitatea escaladarii violentei in viitorul apropiat, si poate impune la fata locului evacuarea temporara a agresorului din locuinta pe o perioada de maxim 4 saptamani. In 2011, 7993 de ordine de evacuare au fost emise in Austria de catre politie. Indata ce un ordin a fost emis, politia, printr-o divizie care include 246 de ofiteri de politie special instruiti, va contacta cel putin inca o data victima si agresorul in urmatoarele 3 zile pentru a verifica respectarea ordinului si pentru a explica consecintele legale pentru victima si agresor. In aceeasi zi cu emiterea ordinului, politia transmite datele cazului catre Centrul de Interventie din provincia respectiva, in baza unui protocol de utilizare a datelor cu caracter personal.

Centrele de Interventie sunt derulate de organizatii neguvernmentale, cu finantare de la stat, care in baza legii au datoria de a contacta victima si de a o informa despre optiunile pe care le are la dispozitie. Spre exemplu, victima are posibilitatea sa decida daca doreste sa solicite in continuare prin instanta un ordin de restrictie ce ii interzice agresorului accesul in locuinta precum si in zone frecventate de victima sau copiii sai: locul de munca, gradinita sau scoala. Acest ordin de restrictie judcatoresc poate fi extins pana la 6 luni, iar in cazurile de hartuire din partea unui fost sau actual partener (care nu impartea locuinta cu victima) pana la 1 an. Asistenta juridica, consiliere psihologica si referire spre alte servicii cum ar fi conislierea agresorului, sunt de asemenea in atributiile centrului de interventie. In 88% dintre cazurile ce ajung in atentia centrelor de interventie victimele sunt de sex feminin.

Serviciile: pro-active, centrate pe victima

Am vizitat linia nationala de urgenta unde victimele violentei pot apela la consiliere telefonica 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Este un serviciu specializat pentru femei in situatii de abuz. Apelul este gratuit si anonim – victima nu este obligata sa se identifice. Se poate acorda consiliere in 5 alte limbi decat germana. Intre 30 si 50 de femei apeleaza zilnic la acest serviciu, solicitand informatii despre drepturi, consiliere privind recunoasterea unui comportament abuziv si tematica violentei in general, dar si suport imediat in cazuri de urgenta sau consiliere psihologica pentru depasirea unei situatii de criza. Pentru femeile abuzate, este foarte important sa poata vorbi despre ceea ce li se intampla si sa afle ca nu sunt singure.

La Centrul de Interventie din Viena ni s-a vorbit despre un proiect pilot de identificare a situatiilor de risc major prin conferinte de caz care aduc laolalta specialistii intr-o echipa multi-disciplinara. La Centrul de Interventie se realizeaza o evaluare de risc in baza unor intrebari standard, iar cazurile cu risc inalt – in care comportamentul agresorului este considerat periculos – sunt propuse pentru a fi discutate, cu acordul victimei, de echipa multi-disciplinara. Aceasta instituie masuri care sunt comunicate victimei. Masurile pot fi foarte simple: de exemplu, pe o anumita perioada de timp un politist sa viziteze in fiecare zi locuinta respectiva si sa intrebe daca e totul in ordine. Acest lucru poate ajuta la descurajarea tentativelor de incalcare de catre agresor a unui ordin de restrictie si poate ajuta victima sa se simta mai in siguranta. Aceste conferinte de caz asigura o mai buna indeplinire a rolurilor ce revin prin lege fiecarei institutii si o mai buna comunicare intre acestea, determina victima sa apleze cu incredere la autoritati, si au rolul de a preveni situatiile de abuz grav si omuciderile.

Daca victima considera ca este mai bine protejata intr-un adapost, poate opta pentru unul dintre cele 30 de adaposturi pentru victimele violentei domestice, dintre care 4 sunt in Viena. Ele sunt finantate de autoritatile locale si sunt derulate de organizatii autonome ale femeilor. Un astfel de adapost am vizitat si noi. Intregul personal era format din femei, iar victimele erau acceptate fara sa li se ceara dovezi ale violentei sau acte de identitate, cum se intampla adesea in adaposturile din Romania. Cele mai multe victime afla despre adapost de la Politie sau de la Centrul de Interventie. Ele pot ramane in adapost pe o perioada de 6 luni, timp in care beneficiaza de consiliere, dupa care exista si posibilitatea unor locuinte sociale cu costuri minime in care se pot reacomoda la o viata independenta. Primaria Viena pune la dipozitia victimelor violentei domestice 56 de astfel de apartamente.