Institutul de justiție: întărirea răspunsului coordonat la violența de gen în România și Ucraina
În parteneriat cu organizația americană Vital Voices Global Partnership și AVON, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G. a organizat în perioada 15-17 noiembrie la București conferința internațională Institutul de Justiție menită să îmbunătățească accesul la justiție în cazurile de violență de gen, în special violență domestică și agresiuni sexuale, inclusiv violența sexuală ca armă de război. Evenimentul a fost posibil cu sprijinul financiar al companiei AVON și face parte dintr-o serie de astfel de evenimente organizate deja în 13 țări în cadrul campaniei ONU 16 Zile de combatere a violenței împotriva femeilor. Tema centrală a evenimentului a fost “Întărirea răspunsului coordonat la violența de gen în România și Ucraina”, temă pe care Vital Voices, Avon Romania și A.L.E.G. au consolidat-o și în colaborări anterioare. Această temă este corelată cu prioritatea legată de creșterea siguranței persoanelor vulnerabile din România și din Ucraina la violența de gen, în special femei și copii.
A fost o ediție specială a Institutului de Justiție pentru că a adus laolaltă 60 de specialiști din două țări est-europene, dintre care cei din Ucraina se confruntă cu provocarea de a gestiona cazuri de violență de gen pe timp de război. Au fost prezenți din Ucraina reprezentanți ai Ministerului de Interne, ai instituției Avocatului Poporului, ai Parchetului General, dar și ai unor organizații neguvernamentale care lucrează cu victime, inclusiv din teritoriile ocupate. Din România cei mai mulți participați au fost avocați, polițiști și magistrați. Inspectoratul General al Poliției Române a prezentat în cadrul evenimentului situația monitorizării electronice a ordinelor de protecție provizorii în cazurile de violență domestică în cele 3 județe pilot – Mureș, Iași și Vrancea – și a anunțat programul de extindere a brățărilor electronice. Măsura va ajunge în județul Sibiu și în alte 17 județe în 2024, iar din 2025 în toată țara, reprezentând cea mai eficace metodă de monitorizare prin care încălcarea ordinului prin apropierea agresorului de victimă este semnalată automat cu ajutorul a două echipamente: o brățară electronică montată la piciorul agresorului, respectiv un dispozitiv mobil aflat în custodia victimei, fără să mai fie nevoie ca victima să sune la poliție.
Un accent deosebit s-a pus pe depășirea barierelor legate de răspunsul comunitar coordonat multi-instituțional în violența domestică, în special în cazurile identificate ca fiind cu risc ridicat de vătămare. Rosa Logar, expertă din Austria cu peste 25 de ani în gestionarea intervențiilor multi-instituționale, și Camelia Proca, experta din partea A.L.E.G., au prezentat modelul conferințelor de caz în care poliția, judecătoria, serviciile sociale, cele de protecția copilului, organizațiile specializate în protecția drepturilor victimelor și programele de responsabilizare a agresorilor colaborează pentru evaluarea detaliată a riscurilor și planifică măsuri complexe de siguranță în cazurile în care s-a constatat un potențial risc ridicat, spre exemplu încălcări ale unui ordin de protecție, pentru a evita vătămările grave și pierderea de vieți. Deși legislația din România prevede astfel de intervenții în echipa multi-instituțională, participanții la conferință au sesizat disfuncționalități legate de lipsa unei coordonări eficace la nivel local din cauza nealocării de resurse financiare și umane special dedicate acestor sarcini, dar și o înțelegere deficitară în ce privește rolurile specialiștilor în intervenție și tendința de a lucra în echipe fragmentate. Informarea victimelor se face adesea defectuos și în termeni complicați pe care acestea nu îi pot înțelege în situații de stres.
O altă concluzie importantă a conferinței a fost că specialiștii care lucrează cu persoane afectate de traume au o uriașă nevoie de suport psihologic ei înșiși, iar locul de muncă ar trebui să-l ofere. Psihoterapeutul Adrian David a prezentat informații privind trauma vicariantă – provenită din expunerea permanentă la traumele trăite de persoanele cu care lucrează specialiștii din servicii sociale, poliție, procuratură etc. – precum și mecanismele deficitare de apărare în fața epuizării emoționale în lipsa unui suport adecvat: cinismul, lipsa de empatie, pierderea motivației și performanța scăzută. Din păcate, stereotipurile de gen fac ca specialiștii bărbații să apeleze mai rar la ajutor și să se adâncească în burnout, ceea ce contribuie și la o mai mare toleranță față de violență.
Majoritatea participanților la conferință au apreciat în mod deosebit posibilitatea de a întâlni femei care au reușit să depășească violența și fac parte din Rețeaua Învingătoarelor din programul ȘiEuReușesc, care inspiră victimele prin povești despre curaj și solidaritate. Testimonialele sunt disponibile aici: www.sieureusesc.ro/ro/testimoniale
