Cum combatem prezumția de vinovăție a victimei?

comunicat de presa– 12.04.2016

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen- A.L.E.G. derulează de peste 10 ani servicii de suport pentru victimele violenței domestice, iar din 2014 a adaptat bune practici din Islanda pentru a integra în serviciile furnizate si asistență specializată integrată pentru victimele violenței sexuale, cu sprijinul financiar al granturilor SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG în România. Dintre cele 115 persoane care au beneficiat în 2015 de serviciile A.L.E.G. foarte multe victime ale unei forme de violență sexuală au povestit experiențe de re-traumatizare atunci când au depus plângere. Prezumția de nevinovăție este atât de distorsionat înțeleasă de autorități încât ajunge să se traducă în multe cazuri prin prezumția de vinovăție a victimei. Personalul din poliție și din justiție nu beneficiază în România de formare adecvată cu privire la victimizarea secundară, la efectele violenței sexuale și sindromul de stress post-traumatic, așa că victimele sunt blamate că nu dau suficiente detalii, lipsite de asistență psihologică și juridică și ajung să își repete (și să își retrăiască) în medie de 9 ori povestea.

Pentru a forma o intervenție mai sensibilă la nevoile victimelor, A.L.E.G. a inițiat numeroase demersuri, inclusiv o rețea de 20 de ONGuri care își face auzită vocea la nivel național pentru înființarea centrelor de criză pentru viol – Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală. Cel mai recent proiect implementat de A.L.E.G. pe această temă în perioada martie- aprilie 2016 a fost proiectul „Violența sexuală – transfer de bune practici pentru intervenție sensibilă la nevoile victimelor” prin care a oferit posibilitatea reprezentanților Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse (din cadrul Ministerului Muncii) și Institutului de Studii pentru Ordine Publică (din cadrul Ministerului de Interne) să participe într-o vizită de studiu în Islanda care a cuprins schimb de experiență cu Poliția metropolitană Reykjavik , centrul de criză pentru agresiuni sexuale din cadrul spitalului Reykjavik, Barnahus – instituție specializată în audierea minorilor abuzați sexual și cu organizații neguvernamental cu lungă experiență în consilierea victimelor,ca Stigamot. La întoarcerea din vizita de studiu, lecțiile învățate au fost valorificate printr-un stagiu de pregătire pe tema violenței de gen pentru 21 de polițiști din România în cadrul Institutului de Studii pentru Ordine Publică, stagiu conceput și susținut în parteneriat cu A.L.E.G. în perioada 4-7 aprilie 2016.

Iată lecțiile din Islanda care considerăm că au avut cea mai mare relevanță pentru România:

–          Poliția si-a schimbat recent modalitatea de intervenție în cazurile de violență domestică și agresiuni sexuale: cercetările continuă și în cazul în care victima își retrage plângerea, întrucât este datoria statului să prevină repetarea violenței și pentru că presiunea asupra victimelor să își retragă plângerea face parte din specificul violenței de gen. Echipa care intervine imediat la fața locului este multidisciplinară și include un criminalist pentru fixarea dovezilor încă din prima fază. Poliția aplică o evaluare de risc și poate evacua temporar agresorul din locuință.

–          Centrul de criză pentru agresiuni sexuale funcționează în cadrul unității de primiri urgențe ca entitate distinctă. Centrul acordă prim ajutor de natură medicală dar și psihologică, prelevare timpurie a probelor biologice (printr-un kit standard pus la dispoziție de Ministerul de Interne), asistență juridică gratuită indiferent de vârstă și posibilitatea depunerii plângerii fără să mai fie nevoie de o deplasare la poliție. Cazurile în care violența nu este recentă sunt referite către organizația Stigamot care asigură consiliere psihologică pe termen lung și grupuri de suport, serviciile lor fiind finanțate tot din fonduri publice.

–          Când există suspiciunea că un minor a fost supus la violența domestică sau sexuală (inclusiv ca martor) Barnahus este instituția de specialitate care asigură audierea prin psiholog criminalist în condiții menite să evite stressul pentru minor. Judecătorul participă încă din etapa preliminară demersurilor penale. Echipa de specialiști (judecător, polițist, procuror, avocați etc.) urmăresc interviul cu minorul proiectat pe ecran și pot pune întrebări prin intermediul psihologului care le adaptează și le adresează minorului în funcție de nivelul de dezvoltare cognitivă.

A.L.E.G. și ONGurile din rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală fac demersuri pentru înființarea unor centre de criză și în România și pentru formarea adecvată a tuturor celor care interacționează cu victimele, pentru a evita retraumatizarea. În plus, suplinim lipsurile statului în furnizarea de servicii prin resurse proprii. Serviciul de consiliere pentru victime de la A.L.E.G. a primit luna aceasta acordul pentru licentiere conform noilor prevederi legale, dar funcționează fără nicio susținere din fonduri publice. Persoanele afectate de violență pot accesa serviciile și în condiții de anonimitate prin platforma de consiliere online https://aleg-romania.eu/consiliere/. Puteti contribui la susținerea acestui serviciu prin direcționarea a 2% din impozitul pe venit in contul RO 61 RNCB 0227 0360 5049 0001  deschis la Banca BCR Sibiu, CUI 16717410.

Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org

Proiect finantat prin Granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romania gestionat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Valoarea finanțării: 6.590 Eur