Blog

Diferența dintre o relație sănătoasă/nesănătoasă și una abuzivă

on 1 octombrie 2020

Toate relațiile noastre – de cuplu, de prietenie, de familie sau de colegialitate ne pot influența în diverse moduri sau pot avea un impact asupra noastră. Dacă ar exista însă un spectru sau o axă a sănătății relațiilor interumane, ele s-ar poziționa astfel: relație sănătoasă, relație nesănătoasă și relație abuzivă.

Orice dinamică interumană poate pendula pe această axă de la sănătos la abuziv. Întrucât  relația de cuplu este de cel mai mare impact în viața adultă, ne vom concentra pe ea. Tu știi ce fel de relație de cuplu ai? Cum ai caracteriza-o? Descoperă mai jos ce caracterizează fiecare dinamică, conform National Domestic Violence Hotline (www.thehotline.org).

Descarcă imaginea în format PDF de aici.

Află mai multe
Abrudean AlexandraDiferența dintre o relație sănătoasă/nesănătoasă și una abuzivă

Fundația Vodafone sprijină extinderea și consolidarea programului #SiEuReusesc

on 1 octombrie 2020

Una din trei femei se confruntă cu violență fizică sau sexuală, dar numai 2% dintre victime accesează servicii specializate (conform FRA, 2015). Massmedia prezintă rar exemple de femei care au reuşit să depăşească violenţa domestică, aşa că multe victime rabdă în tăcere, convinse că sunt singure și neputincioase.

Din experiența centrului de consiliere care funcționează la A.L.E.G. de peste 15 ani, știm că femeilor care apelează la serviciile de stat li se cer dovezi care să confirme violența, iar traseul instituțional este adesea derutant și descurajant. Dacă își retrag plângerea și se întorc la agresor (lucru frecvent în procesul de eliberare de violența domestică, având în vedere specificul acesteia), sunt blamate și le scad și mai mult șansele de a fi luate în serios la o nouă încercare.

#SiEuReusesc vine să construiască o alternativă prietenoasă și flexibilă de suport pe termen lung, esențial în procesul de eliberare de violență, atât pentru a pune capăt unei relații abuzive, cât și pentru a depăși traumele și a câștiga autonomie din toate punctele de vedere. Programul se bazează pe solidaritate și pune în contact femeile care au depășit o situație de abuz cu cele care se află încă pe drumul eliberării de violență, facilitând schimbul de informații și ajutor practic prin grupurile online, dar și experiențe transformatoare prin intermediul grupului de sprijin, în care femeile care au depășit violența vor deveni persoane resursă, și al atelierelor de dezvoltare personală.

În perioada 2020 – 2021 ne propunem să construim o comunitate nouă de suport și să introducem ateliere de dezvoltare personală pentru învingătoare care se implică in comunități existente, consolidând rețeaua națională de suport de la egal la egal în violența domestică. Vom dezvolta #ȘiEuReușesc Cluj Napoca, comunitate de suport pentru femeile care încă se confruntă cu o relație abuzivă și nu văd o scăpare, dar și pentru femeile care au nevoie să prelucreze trauma suferită în trecut și să împărtășească din experiența lor. Aici vom pune bazele unui grup de sprijin psihologic, vom forma un grup online al învingătoarelor, ce vor deveni resurse de depășire a violenței pentru victime în aceste zone ale țării. Vom continua și consolidarea comunităților deja existente în Sibiu, Brașov, București și Satu Mare, cu sprijinul partenerilor la nivel local (Asociatia Pas AlternativGRAB- GRup de suport pentru femei ABuzate- Satu Mare).

Proiectul Extinderea și consolidarea programului#ȘiEuReușesc este finantat de Fundatia Vodafone Romania, prin intermediul Fondului Pentru Fapte Bune. Află mai multe detalii aici: https://finantare.fundatia-vodafone.ro/.

 

 

 

Află mai multe
Abrudean AlexandraFundația Vodafone sprijină extinderea și consolidarea programului #SiEuReusesc

Violența domestică este în sine o pandemie

on 29 septembrie 2020

Violența domestică este în sine o pandemie, o problemă de sănătate publică, iar Organizația Mondială a Sănătății o consideră un risc major de sănătate la adresa femeilor de pe toate continentele, din toate rasele, etniile și clasele sociale: una din trei femei se confruntă cu violență fizică sau sexuală la un moment dat în viață, iar majoritatea actelor sunt comise de parteneri sau foști parteneri. În ce privește datele deținute de poliție sau alte autorități, ele reprezintă doar vârful ice-bergului: cele mai multe fapte de violență nu sunt niciodată raportate. Ceea ce le împiedică pe victime să raporteze e teama că nu vor fi luate în serios, că nu vor primi ajutor efectiv și că doar îl vor înfuria mai rău pe agresor, dar și rușinea de a-și expune viața intimă, de a fi judecate.

Multe femei nu știu că sunt în relații abuzive care se califică drept violență domestică. Violența nu înseamnă doar lovituri, ci are multiple forme de manifestare bazate pe coerciție: injurii și denigrare constantă, amenințări și șantaj emoțional, terorizare psihică, viol marital (forțarea la acte sexuale neconsimțite), izolare de cei apropiați, privare de propriile venituri sau de alte drepturi bănești, folosirea noilor tehnologii pentru urmărire și hărțuire. Violența nu încetează o dată cu separarea, ci se poate chiar intensifica în momentul în care agresorul simte că pierde controlul asupra victimei. Copiii sunt adesea folosiți de agresori pentru control și sunt considerați victime la rândul lor prin efectele psihologice și sociale pe care violența dintre părinți le are asupra dezvoltării lor.

Află mai multe
Abrudean AlexandraViolența domestică este în sine o pandemie

Sibiu pentru drepturi egale! Apel către candidații la alegerile locale 2020.

on 15 septembrie 2020

Sibiul, atât municipiul cât și celelalte comunități din județ, este în continuă dezvoltare. În acest proces, inegalitatea, inclusiv inegalitatea de gen, și problemele sociale trebuie abordate în mod prioritar. Înainte de a fi o destinație turistică, Sibiul trebuie să fie un loc de trai sigur și demn, unde drepturile omului sunt respectate, pentru toți cei care îl numesc “acasă”.

COVID-19 și efectele sale economice au accentuat inegalitatea din comunitățile noastre, care ne afectează în mod diferit în funcție de sex, gen, vârstă, de situația economică, de etnie și (diz)abilități. Politicile publice nu trebuie să fie neutre din aceste perspective, cu atât mai puțin din perspectivă de gen. Atât actuala criză de sănătate și economică, cât și alegerile locale, reprezintă un moment oportun în care să ne re-angajăm, ca și comunitate, la o agendă publică incluzivă și să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă.

Programele candidaților la alegerile locale sunt diverse. Cu toate acestea, în mare parte, numeroase teme sociale, care afectează în mod disproporționat femeile și fetele, precum și alte grupuri vulnerabile, sunt marginalizate.

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.) invită toți candidații să reflecteze la cinci priorități care să facă din Sibiu un județ al drepturilor egale, adică un județ în care violența de gen și inegalitatea socială sunt abordate direct și comprehensiv. Un loc mai sigur pentru fete și femei este un loc mai sigur și mai demn pentru toată lumea.

Află mai multe
Abrudean AlexandraSibiu pentru drepturi egale! Apel către candidații la alegerile locale 2020.

REFORMAȚI SISTEMUL DÂND CREZARE VICTIMELOR!

on 3 septembrie 2020

A trecut mai bine de 1 an de când am înaintat pentru prima dată autorităților petiția REFORMAȚI SISTEMUL DÂND CREZARE VICTIMELOR. A trecut mai bine de 1 an de la cazul Alexandrei Măceșanu, dar sistemul nu a fost nici pe departe reformat pentru a preveni repetarea ororilor, așa că am actualizat lista noastră de solicitări și te invităm și pe tine să ni te alături în această luptă spre schimbare, printr-o semnătură aici.

Iată ce s-a întâmplat în ultimul an:

➡Vedem pensionări în loc de tragere la răspundere în sistem: cei aflați in funcții de conducere in Politie in Caracal dar si in localitatea unde își avea domiciliul Alexandra au beneficiat de dreptul de a se pensiona (inclusiv înlocuitorul sefului Politiei Caracal care a fost pus în funcție după petrecerea faptelor și ar fi trebuit să contribuie la îndreptarea lucrurilor). După dispariția Alexandrei Măceşanu, la conducerea Poliției Caracal şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Olt a urmat un adevărat val de înlocuiri, plecări şi pensionări.
➡ Violenţa sexuală rămâne în mare măsură nepedepsită. Statisticile spun că mai puţin de 10% dintre victime depun plângere, descurajate de sistemul ostil. Dintre puţinele cazuri în care victima îşi ia inima în dinţi şi reclamă, un număr infim ajung să se finalizeze cu o condamnare a faptuitorului. Iar dintre cei condamnaţi, mulţi scapă cu sentinţe reduse.
➡Puținele cursuri de formare pentru oamenii legii (poliţişti, procurori, judecători) în domeniul combaterii violenței împotriva fetelor și femeilor au trecut în plan secundar din cauza pandemiei, deși violența continuă să facă victime în pandemie. Nu a fost comunicat un plan de acțiune pentru a rezolva problema formării defectuoase a cadrelor din sistem, care a făcut posibil eșecul de la Caracal. Prea puţin se face pentru a preveni violenţa sexuală, inclusiv prin sistemul de învăţământ.
➡În continuare nu ştim ce s-a întâmplat la Caracal: Gheorghe Dinca a rămas în arest preventiv, dar ancheta nu este finalizată.

Află mai multe
Abrudean AlexandraREFORMAȚI SISTEMUL DÂND CREZARE VICTIMELOR!

#SiEuReusesc – comunitatea învingătoarelor din București, anul II de proiect

on 6 iulie 2020

Ani de zile nu am spus niciodată, nimănui, ce temeri am. Mi-am făcut griji că că nimeni nu o să mă înțeleagă, că există încă prejudecăți. Mai apoi am aflat despre programul #ȘiEuReușesc și m-am gândit că pot să fiu ajutată de alte femei care au trecut prin experiențe similare cu a mea. M-am gândit că ele mă pot sprijini fără a mă judeca. Am găsit aici o oportunitate de a mă implica, de a mă înțelege pe mine și pe alte femei, de a lăsa trecutul în urmă. Parcă inima mea s-a trezit la viață. Acum suntem surori. Și, când lumea devine apăsătoare, ne avem una pe cealaltă – ne povestește Elena, una dintre învingătoarele care a participat la atelierele de dezvoltare personală de anul trecut și continuă să ajute alte femei în prezent, în cadrul comunității #ȘiEuReușesc București .

Proiectul #ȘiEuReușesc comunitatea învingătoarelor din București, implementat de Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.) în parteneriat cu Asociația ANAIS se bucură și în 2020 de sprijin financiar prin Fondul IKEA pentru Egalitate de gen, dezvoltat de Fundația Comunitară București și susținut de IKEA România. Anul trecut, în cadrul proiectului au fost organizate ateliere de dezvoltare personală pentru învingătoarele violenței, ateliere pentru copii în scopul înțelegerii emoțiilor și relaționării sănătoase, campanii media ce au adus în spațiul public poveștile învingătoarelor violenței, întâlniri cu specialiști pentru intervenții îmbunătățite în cazurile de violență domestică.

În 2020 continuăm să creștem autonomia și solidaritatea în rețele de suport de la egal la egal pentru femeile și copiii afectați de violența domestică. Comunitatea #ȘiEuReușesc București pune în contact femeile care au depășit o situație de abuz cu cele care se află încă pe drumul eliberării de violență, facilitând schimbul de informații și ajutor practic prin grupurile online, dar și experiențe transformatoare prin intermediul grupurilor de sprijin.

Află mai multe
Abrudean Alexandra#SiEuReusesc – comunitatea învingătoarelor din București, anul II de proiect

Nu promulgați legea de interzicere a educației despre identitatea și egalitatea de gen!

on 18 iunie 2020

17 iunie 2020

Stimate domnule Președinte,

Coaliția pentru Egalitate de Gen vă sesizează în legătură cu propunerea legislativă L87/ 2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/ 2011, inițiată de senatorul PMP Vasile Cristian Lungu și adoptată ieri, 16 iunie, de Senat, cameră decizională. Vă solicităm expres refuzarea promulgării acesteia și retrimiterea ei în Parlament pentru dezbatere.

Noua lege, prin modificările la Articolul 7, interzice în școli, universități și alte spații destinate educației și formării profesionale „activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”. Organizațiile semnatare se opun cu vehemență acestor modificări, care au ca efect scoaterea în afara legii a tuturor cadrelor didactice din mediul preuniversitar și universitar, a consilierilor școlari, a cadrelor medicale și asistenților sociali, a organizațiilor nonguvernamentale și a formatorilor profesionali care abordează într-un context educațional egalitatea de gen, identitatea de gen sau chestiuni ce vizează persoanele transgender.

Totodată, considerăm inacceptabil ca astfel de amendamente să fie adoptate într-o totală lipsă de transparență și consultare a cadrelor didactice, a elevilor și studenților, precum și a organizațiilor societății civile care activează în domeniul educației și drepturilor omului.

În primul rând, acest amendament produce un impact negativ asupra libertății de gândire și dreptului la o educație democratică, bazată pe teorii științifice, a tinerilor din România, cenzurând un domeniu consacrat în științele sociale începând cu anii 1960: studiile de gen. Distincția dintre sex și gen este susținută de fundamente științifice din medicină, psihologie și sociologie și joacă un rol central în promovarea egalității dintre femei și bărbați, a drepturilor persoanelor LGBTQ și în prevenirea violenței și discriminării de gen, precum și în dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor și studenților.

Educația pentru egalitate de gen este cu atât mai importantă cu cât violența asupra femeilor și toleranța față de aceste infracțiuni rămân la cote alarmante în România: 55% dintre români consideră violul justificat în anumite situații[1] (cel mai mare procentaj din UE), iar 28,5% din femei au trecut prin cel puțin o experiență de violență fizică și/ sau sexuală din partea unui partener.[2] Totodată, acte de violență inimaginabilă în care autoritățile au eșuat să protejeze fete și femei șochează periodic opinia publică, fără a produce schimbări structurale. Amintim cazul violurilor de la Caracal, al tinerei incendiate de un bărbat condamnat pe viață pentru 5 crime, însă eliberat condiționat și al femeii din Chitila, ucisă de soțul ei, deși avea un ordin de protecție împotriva acestuia. În acest context de impunitate față de agresori, efectul acestui amendament asupra activităților de prevenire a violenței domestice și sexuale, așa cum sunt definite de planurile de acțiune adoptate de guvern, este devastator, aceste activități fiind practic trecute în ilegalitate. Organizația Mondială a Sănătății are o politică activă pentru educație pentru egalitate de gen și prevenirea violenței, politică ce se bazează pe o înțelegere nuanțată a diferențelor dintre gen și sex pentru a explica relațiile inegale de putere între femei și bărbați.[3]

În egală măsură, modificările legislative afectează minoritățile sexuale, în special persoanele transgender – c. 120.000 în România, conform unor estimări – extrem de vulnerabile la discriminare și supuse violenței și excluziunii sociale. Atât Organizația Mondială a Sănătății, cât si Asociația Psihologilor Americani au renunțat la a considera disforia de gen ca fiind o boală, astfel că incongruența dintre identitatea de gen și sexul biologic sunt chestiuni ce țin de drepturile sexuale și reproductive.[4] Cu toate acestea, în România, 89% din respondenții unei anchete la nivelul UE consideră că discriminarea bazată pe identitatea de gen este frecventă.[5] Mai mult, acest amendament este discriminatoriu la adresa persoanelor transgender, a căror identitate este astfel negată în școli și universități.

Din perspectivă juridică, L87/ 2020 contravine dreptului la identitate și egalitate între cetățeni, garantate de Constituția României, precum și obligațiilor internaționale asumate de țara noastră. Concret, amendamentul contravine prevederilor Convenției ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor – CEDAW (ratificată de România în 1982) privind revizuirea și eliminarea stereotipurilor și prejudecăților vizavi de femei și bărbați din educație. În același timp, reprezintă o încălcare a Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, (ratificate de România în 2016), în special a Articolului 14 care prevede abordarea în educație a egalității dintre femei și bărbați, a rolurilor de gen ne-stereotipe și introducerea activităților didactice de prevenție a violenței de gen.[6] Totodată, unul din principiile Convenției ONU privind drepturile copilului este egalitatea de șanse și egalitate între sexe, amenințate de L87/ 2020. Nu în ultimul rând, amendamentul contravine Legii 202/ 2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, care definește sexul și genul drept concepte distincte și recunoaște discriminarea de gen, în spiritul Ordonanței 137/ 2000.[7]

Așadar, Coaliția pentru Egalitate de gen vă solicită să refuzați promulgarea L87/2020, retrimițând-o pentru dezbatere în Parlament, și să nu permiteți ca valori și principii centrale pentru o democrație – egalitate de gen și protejarea minorităților sexuale – să fie instrumentalizate politic de grupuri conservatoarea, de extremă dreaptă, ce doresc restrângerea drepturilor femeilor și a persoanelor LGBTQ. România nu poate urma exemplul Ungariei și Poloniei, țări unde fundamentalismul religios și conservatorismul iau amploare, ci, dimpotrivă, trebuie să își intensifice eforturile pentru consolidarea egalității de gen, garantarea drepturilor femeilor și minorităților sexuale, precum și pentru asigurarea unei educații de calitate, libere și științifice.

 

Semnează Coaliția pentru Egalitate de Gen, formată din:

Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.)

Societatea de Analize Feministe AnA

Asociația Front

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

Centrul Filia

Centrul de Acțiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)

Centrul de Studii in Idei Politice (CeSIP)

Asociația Plural

Asociația Ema

Asociația Sexul versus Barza

Descarcă scrisoarea oficială aici.


[1] Eurobarometrul special 449, Gender-based Violence, 2016, p. 65. Disponibil la: https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/75837

[2] Agenția UE pentru drepturi fundamentale, Violence against women: an EU-wide survey FRA, 2014, p. 172.  Disponibil la https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2014-vaw-survey-main-results-apr14_en.pdf.

[3] Oferim aici, cu titlu de exemplu, câteva materiale ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru educația pentru prevenirea violenței domestice și sexuale:

[4] A se vedea, în acest sens, definiția incongruenței de gen (gender incongruence) a Organizației Mondiale a Sănătății: https://icd.who.int/ct11/icd11_mms/en/release, precum și definiția disforiei de gen a Asociației Americane a Psihologilor: https://www.psychiatry.org/patients-families/gender-dysphoria/what-is-gender-dysphoria.

[5] Agenția UE pentru drepturi fundamentale, Being Trans in the European Union. Comparative analysis of EU LGBT survey data, 2014, p. 26. Disponibil la: https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014-being-trans-eu-comparative-0_en.pdf

[6] Convenția de la Istanbul, Art. 14 – Educație:

„1. Părțile vor face demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculumul formal și la toate nivelele de educație.

  1. Părțile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a făcut referire în alineatul 1 în stabilimentele educaționale informale, precum și în stabilimentele sportive, culturale și recreative și în mass media.”

[7] Legea 202/ 2002, Art. 4: „d^2) prin sex desemnăm ansamblul trăsăturilor biologice și fiziologice prin care se definesc femeile și bărbații; d^3) prin gen desemnăm ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile și activitățile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei și, respectiv, pentru bărbați”.

Află mai multe
Abrudean AlexandraNu promulgați legea de interzicere a educației despre identitatea și egalitatea de gen!

Sunt alături de tine. Te ascult – platforma MentAid

on 10 iunie 2020

Cu toții trecem prin perioade dificile din punct de vedere emoțional în viața noastră și de multe ori nu știm cum să ne oferim primul ajutor atunci când vine vorba de sănătatea emoțională și mintală. Astfel, lipsa acestor informații ne împiedică să găsim resurse și atunci când cineva apropiat și drag nouă suferă datorită unei răni emoționale. Putem învăța cum să oprim o hemoragie, cum să aplicăm un bandaj sau să curățăm o rană, dar ce facem când rănile nu se văd, însă afectează bunăstarea persoanei care le are?

Platforma MentAid a lansat campania ”Te ascult”, care are scopul de a te ajuta să ajuți pe cineva care trece printr-o stare emoțională dificilă (depresie, anxietate,etc.), prin intermediul unor recomandări particularizate. Vezi video de prezentare aici

Află mai multe
Abrudean AlexandraSunt alături de tine. Te ascult – platforma MentAid

Ghid pentru dezvoltarea comunităților #ȘiEuReușesc

on 6 iunie 2020

De la finalul anului 2017, de când derulăm programul #ȘiEuReușesc, am avut ocazia să cunoaștem multe femei care ne-au impresionat prin curajul și forța de care dau dovadă în fiecare zi. Ne-am propus să dăm voce poveștilor lor cu scopul de a încuraja și alte femei care se confruntă în prezent cu situații de abuz și se simt singure sau nu știu ce să facă, prin intermediul platformei www.sieureusesc.ro sau în cadrul evenimentelor pe care le-am organizat încă de atunci.

#ȘiEuReușesc este un tip de suport în violența domestică ce pune accent pe susținerea de la egal la egal. Programul pune în contact femei care au depășit violența și femei care încă au nevoie de ajutor pentru a se elibera de violență, oferind îndrumare din partea unor profesioniști în psihologie, asistență socială și din domeniul juridic.

În comunitățile noastre, pentru a putea ajuta eficient, punem accent pe procesul de dezvoltare personală al învingătoarelor, dar și pe susținerea primită din partea specialiștilor. Astfel, participând la atelierele de dezvoltare personală, ele se împăca cu trecutul și învață să ajute fără a impune decizii pe care fiecare trebuie să le ia pentru sine. Femeile care se confruntă cu violența primesc dublă ghidare din partea învingătoarelor formate dar și a profesioniștilor.

Din momentul în care își poate spune #ȘiEuReușesc, o victimă a violenței face un prim pas spre a deveni ea însăși o învingătoare, iar pentru asta are nevoie de sprijin și de exemplele altor femei care au reușit. După ce ajunge în siguranță și se simte suficient de puternică, poate învăța și ea să ajute la rândul ei alte femei. În acest fel, programul beneficiază mereu de resurse noi, iar femeile care au suferit violența au parte de o susținere pe termen lung, de solidaritate într-o comunitate în care simt că aparțin, ceea ce în societatea noastră adesea lipsește.

Este important de menționat că acest tip de suport nu înlocuiește serviciile specializate (centru de primire în regim de urgență, adăpost, consiliere etc), ci vine în completarea lor și, din experiența noastră, crește eficacitatea intervențiilor în violența domestică: ajută femeia în situație de violență să acceseze servicii specializate, să primească informațiile și încrederea necesară pentru a depune plângere sau a obține ordin de protecție și, foarte important, pentru a ține piept agresorului ori de câte ori acesta o hărțuiește cu amenințări sau promisiuni. Să te rupi de o relație violentă e un proces lung și greu, iar recăderea e frecventă. Și nu pentru că femeii i-ar conveni violența.

Să învingi violența seamănă cu învingerea forței de gravitație când încerci să te desprinzi de sol: e nevoie de multă energie, pe care un om singur nu o are. Fără o rețea de suport în jur, orice om se prăbușește când e tras în jos. În violența domestică, agresorul distruge sistematic legăturile victimei cu alte persoane apropiate, de care dorește să ascundă abuzul. Violența domestică înseamnă abuz repetat de-a lungul timpului, sub o mulțime de forme: fizic, sexual, psihologic, economic, social. Un cerc vicios, care adâncește sentimentul de neputință, urmat de rușine și vinovăție. O experiență epuizantă. Tocmai de aceea, e nevoie de ajutor din afară, de noi surse de putere, iar conectarea cu alte femei care au învins violența aduce acest surplus și reclădește încrederea în forțele proprii.

Programul #ȘiEuReușesc urmărește pe termen lung crearea de comunități ale învingătoarelor la nivel național. O comunitate #ȘiEuReușesc este un grup de persoane dintr-o localitate care include femei care se confruntă cu violență din partea partenerului și învingătoare ale acestui fenomen, dispuse să se implice într-un grup de sprijin alături de minim un specialist din partea programului. Astfel de comunități există în prezent în Brașov, București, Satu Mare și Sibiu.

Fie că ești psiholog, jurist, medic, asistent social, sau ai alte resurse de oferit, poți ajuta la construirea unei comunități de învingătoare. Completează formularul de la finalul paginii: https://sieureusesc.ro/ro/adauga-comunitate!  Pentru a oferi servicii în sprijinul beneficiarelor noastre, ne asigurăm că fiecare partener care aderă la programul #ȘiEuReușesc și dezvoltă comunități locale împărtășește o serie de principii, descrise în acest ghid: 


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului #ȘiEuReușesc – comunitatea învingătoarelor din București, susținut prin Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București. Programul #ȘiEuReușesc este inițiat de Asociația A.L.E.G., cu sprijinul Ashoka România și adaptează un model al Fundației Ana Bella din Spania. Partenerii ai proiectului sunt Asociația Pas Alternativ (Brașov), Asociația ANAIS (București) și GRAB- GRup de suport pentru femei ABuzate- Satu Mare.

Află mai multe
Abrudean AlexandraGhid pentru dezvoltarea comunităților #ȘiEuReușesc