A.L.E.G. Helpline:

0753 893 531

Program: L-V: 09-18

In caz de urgenta

sunati la

POLITIE 112

 

CONSILIERE ONLINE

Mai mult decât o palmă (articol apărut în Dilema veche)

creat in: 07.02.2014 | autor: admin | categorie: Stiri


„Nici n-a batut-o, i-a dat doar o palma!” – am intalnit indeajuns de multe ori aceasta sintagma ca sa ajung sa ma intreb ce inseamna, pentru unii oameni, violenta domestica. Cautind un raspuns la Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen, din Sibiu, o asociatie ale carei programe sint dedicate acestei probleme, am aflat, printre multe altele, de la Camelia Proca, directorul executiv al A.L.E.G., ca violenta de gen inseamna „mai mult decit o palma” si ca in Romania mai sint inca destule de facut pina cind lucrurile sa se schimbe. Eniko Gall si Irina Costache, din cadrul aceleiasi Asociatii, au fost anul trecut in Islanda, prin programul de finantare „Fondul ONG”, gestionat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, dorind sa invete de la specialisti in domeniu cum poti schimba mentalitati. Amindoua mi-au povestit, intr-un interviu, cum egalitatea de gen porneste de fapt, de la nivel politic si ca uneori, victimele violentei de gen isi fac curaj dupa ani de zile sa vorbeasca despre experientele lor.

Care este situatia violentei de gen in Romania? Mai sunt cazuri in care femeile sunt batute de catre sotii lor, aproape zilnic?

CameliaProca: Violenta de gen afecteaza o femeie din trei, cel putin o data in viata. Este media incidentelor din tara noastra, dar si din alte tari europene, potrivit studiului „Estimari globale si regionale privind violenta impotriva femeii: Prevalenta si efectele asupra sanatatii legate de violenta din partea unui partener intim si violenta sexuala din partea unui non-partener”, realizat in iunie 2013 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cazurile de violenta in familie sunt, in continuare, numeroase, iar o dovada a acestui fapt o reprezinta solicitarile de emitere a unui ordin de protectie prin judecatorii, ordin care este principalul instrument legal de protectie aflat la indemina victimelor. Un studiu realizat la nivel national, in perioada mai 2012 – septembrie 2013, arata ca au fost inregistrate 2453 de cereri de emitere a odinului de protectie. In 87% dintre judecatoriile din tara au fost depuse astfel de cereri, ceea ce inseamna ca fenomenul este raspindit in Romania. In 26% dintre ordinele de protectie emise, judecatorii au considerat ca violenta era prea grava pentru ca agresorul sa ramana in locuinta si stabileau evacuarea.

Cand vorbim de violenta de gen, la ce grupuri ne referim? Sunt si barbatii inclusi in categoria celor abuzati?

Camelia Proca: Violenta de gen afecteaza preponderent fetele si femeile, ele gasindu-se cel mai adesea intr-o postura vulnerabila. Asta nu inseamna ca barbatii nu pot fi victime si ca nu pot beneficia de protectia legii. Barbatii reprezinta aproximativ 10% dintre victimele violentei domestice, in acest moment. Marea majoritate a ordinelor de protectie din Romania sint insa depuse de femei. Exista grupuri cu o vulnerabilitate peste medie, cum sint fetele din centrele de plasament, fetele si femeile migrante, cu dizabilitati, din zone de conflict armat sau apartinind unor grupuri minoritare. Si, in randul barbatilor exista grupuri mai vulnerabile la abuz: tinerii, barbati apartinind unor minoritati sexuale sau rasiale, in general cei care nu corespund definitiilor stereotipale existente in rindul majoritatii, definitii despre ce inseamna a fi un barbat „adevarat”.   

Care credeti ca ar fi factorii care genereaza violenta de gen in Romania?

Irina Costache: Principala cauza a violentei de gen atat in Romania cat si in lume are legatura cu inegalitatea dintre femei si barbati. la StigamotPrin diferite mecanisme – culturale, economice, politice, femeile sunt constant definite si modelate ca fiinte/persoane/obiecte/instrumente subordonate barbatilor. Barbatii invata de tineri ca agresivitatea si dominarea sunt retete care asigura succesul, in timp ce pentru femei, sa aiba un trup frumos, sa fie placute si sa ingrijeasca de altii sunt elemente definitorii ale feminitatii. Inegalitatea de gen (constructiile invatate de timpuriu despre ce inseamna sa fii femeie si ce inseamna masculinitatea care aduce succes) este cauza de baza a violentei aupra femeilor, o cauza insa, care desi e adinc inradacinata in societate, poate fi schimbata. In plus, violenta se perpetueaza cand este tolerata si cand nu este pedepsita eficient prin lege. Ne-am obisnuit sa ne prefacem ca nu vedem ce se intimpla linga noi! Nu reactionam in autobuz cand o fata e pipaita de un necunoscut, sau cand auzim un conflict domestic intre vecini. O problema si mai delicata priveste atitutdinea autoritatilor (inclusiv a politiei) privind victimele unor forme de violenta de gen. Cazurile lor sunt de multe ori considerate minore, aminate, ca si cum acolo unde e vorba de bataie, viol, hartuire se spera ca partile se vor impaca sau cel putin iti vor continua conflictul tot in privat si departe de autoritati. Ceea ce nu este inteles este ca violenta de gen implica de multe ori acte de agresiune intre persoane apropiate – acte ce destructureaza legaturi de familie iar victimele au un grad de vulnerabilitate ridicat – sunt dependente de agresor, sunt cunoscute agresorului (cel care te agreseaza iti stie rutina zilnica, stie unde sa te gaseasca oricand).

Spuneti-ne cateva cuvinte despre STIGAMOT. Care a fost motivul pentru care ati ales parteneriatul cu ei?

Irina Costache: Organizatia STIGAMOT este o organizatie feminista care se ocupa de problema violentei sexuale. La casa cu acoperis rosu din Reykjavik lucreaza 9 femei psiholog specializate in consilerea supravietuitoarelor abuzului sexual. Anual consiliaza aproximativ 600 de persoane prin sedinte individuale si prin grupuri de suport (self-help groups). Dintre cei care se adreseaza asociatiei mai mult de trei sferturi au fost persoane agresate sexual pina la virsta de 18 ani insa din diferite motive, la momentul abuzului nu au anuntat politia. Practic la STIGAMOT se adreseaza in principal supravietuitoare adulte care cauta sa depaseasca traumele psihologice produse de abuz in contextul in care forma legala de a adresa abuzul deseori, nu mai este o optiune viabila. STIGAMOT reprezinta in acelasi timp vocea victimelor violentei in relatia cu autoritatile. Am fost impresionate de expertiza profesionala privind consilierea victimelor abuzului sexual cat si modalitatile indraznete si inovative de comunicare si advocacy pe tema violentei de gen. Aveam de ales dintre Norvegia, Islanda si Lienchestein, cele trei tari donatoare ale programului Fondul ONG in Romania. Islanda a fost alegerea perfecta. Pare in ochii multora un paradis al drepturilor femeilor ce pina de curind a fost condus de o prim-ministra Johanna Siguroardottir, declarat feminista si votata pentru ca si-a asumat public egalitatea de gen ca prioritate politica. -am dus deci sa invatam despre prevenirea si combaterea violentei de gen de la una dintre cele mai apreciate surse.

Vorbind despre prevenirea si combaterea violentei de gen, ce v-a impresionat cel mai mult cand ati fost in Islanda?

Irina Costache: De la STIGAMOT am aflat cat este de important sa lucrezi impreuna cu legiutori responsabili care au deschiderea de a coopta profesionisti in echipele lor de lucru. Gudrun Jonsdottir, presedinta organizatiei, ne-a prezentat cum a reusit sa argumenteze diferite proiecte legislative si sa obtina includerea unei membre STIGAMOT in echipa ministerului de interne ce se ocupa, printre altele, cu traficul de persoane. Gudrun a tinut sa ne arate si fisurile paradisului feminist islandez precum diferenta semnificativa dintre veniturile femeilor si cele ale barbatilor, rata mare a violentei sexuale, lipsa de interes a autoritatilor pentru implementarea unor legi ce incrimineaza cererea in prostitutie. Un alt lucru care ne-a atras atentia sint temele legate de drepturile femeilor in media. In ziarul pentru turistii straini era un articol amplu, documentat si chiar de pe pozitii feministe despre adaposturi pentru victimele violentei de gen in contextul viitoarelor predictii bugetare. Ne-a frapat faptul ca drepturile femeilor nu sunt considerate o curiozitate, o trivia retrograda ca in Romania, ci fac parte dintr-un limbaj comun, un subiect de discutie firesc.

Din ce ati vazut in Islanda, care credeti ca ar putea fi metodele aplicabile si in Romania?

Eniko Gall: Cu ajutorul granturilor SEE si norvegiene si a Fondului ONG, ce incurajeaza parteneriatele cu organizasiile din Norvegia, Islanda si Liechenstein, speram sa colaboram cu STIGAMOT si sa aducem din Islanda expertiza lor in domeniul violentei sexuale. Am vrea sa beneficiem de expertiza lor atat in ceea ce priveste oferirea de servicii specializate (inclusiv replicarea metodei grupurilor de suport si a unor campanii de informare si prevenire adresate adolescentilor), cat si sa intarim capacitatea de advocacy a organizatiilor din Romania pe acest subiect.

Ce urmeaza sa faceti mai departe prin Asociatie, in acest sens?

_DSC0379Camelia Proca: A.L.E.G. continua sa aiba ca prioritate prevenirea violentei de gen, prin programe de informare si educatie adresate in special tinerilor printre care si Festivalul Egalitatii de Gen, o campanie anuala de constientizare si educare a tinerilor despre violenta de gen prin metode de educatie non-formala precum bibiloteca vie, ateliere teatru forum si activitati stradale. O alta arie prioritara pentru noi o reprezinta violenta sexuala, abordata inca deficitar in politicile publice implementate in Romania, sub influenta prejudecatilor legate de blamarea victimei. In parteneriat cu asociatia Stigamot, A.L.E.G. si-a propus sa implementeze atat proiecte de dezvoltare de servicii sociale, cat si de intarire a sectorului ONG. In urma vizitei in Islanda, am scris un proiect pentru Fondul ONG prin care, impreuna cu inca 9 organizatii neguvernamentale, vom dezvolta strategii comune de abordare a violentei sexuale si de mobilizare publica pentru a asigura protectia impotriva acestui fenomen.

a consemnat Vera Ularu

Sursa: http://dilemaveche.ro/sectiune/singular-plural/articol/mai-mult-decit-o-palma