A.L.E.G. Helpline:

0753 893 531

Program: L-V: 09-18

In caz de urgenta

sunati la

POLITIE 112

 

CONSILIERE ONLINE

Lansăm grupul de sprijin #ȘiEuReușesc


Ești femeie și locuiești în Sibiu sau în apropiere? Ești într-o relație abuzivă, trăiești zi de zi cu teamă, stres,  frică de schimbare și cauți o cale de salvare? Sau ai reușit să ieși dintr-o relație abuzivă și ai nevoie de sprijin pentru a vindeca rănile trecutului și pentru a merge mai departe?thumbnail

Grupul de sprijin organizat de A.L.E.G. – Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen din Sibiu poate fi calea ta spre o viață fără violență.

De ce un grup de sprijin?

Pentru că grupul are forța să unească, să susțină și să dea putere. Astfel, fiecare femeie va simți suportul celorlalte participante, va afla că nu este singură în această experiență și că există soluții pentru a avea o viață mai bună. Experiențele de grup creează comuniune, oferă putere și un cadru care stimulează vindecarea. Dinamica de grup facilitează trecerea dincolo de frică, rușine, frustrare, neputință, durere și stimulează resurse interioare pentru a redobândi puterea, forța, încrederea, curajul și demnitatea.

Grupul de sprijin este o formă de consiliere pentru depășirea traumei, asigurată în condiții de gratuitate și coordonată de un psiholog cu experiență.

Confidențialitatea este un principiu de bază al grupului. Identitatea participantelor și conținutul discuțiilor purtate au caracter secret și sunt strict protejate prin acorduri de confidențialitate.

Ce obții după sesiunile de grup?

  • treci de la starea de victimă la cea de învingătoare
  • redobândești controlul asupra propriei vieți
  • înțelegi și recunoști semnele unei relații abuzive
  • scapi de intimidare, rușine, frică
  • dobândești încredere în tine
  • treci de la starea de negare/durere/teamă la cea de conștientizare/asumare/vindecare
  • te eliberezi și îți poți construi o nouă viață

Unde? Grupul se va reuni într-un mediu calm, securizant. Din motive de siguranță, locația nu se comunică public. O vei afla după înscriere.

Când? Grupul se va întâlni o dată la două săptămâni. Prima întâlnire va avea loc în data de 27 noiembrie.

Dacă vrei să fii parte din grupul de sprijin, înscrie-te la unul dintre nr. de telefon 0753 893 531 sau 0369 801 808. Trimite-ne un e-mail la adresa aleg_romania@yahoo.com cu subiectul ”Grupul de sprijin” cu datele tale de contact (nume, prenume, număr de telefon, e-mail).

Proiect finanțat de Global Fund for Women prin Voices Against Violence GBV Global Initiative, cu susținere din partea Ashoka prin programul Ashoka Localizer și a artistului Dan Perjovschi.

                                  #SiEuReușesc!

 

Plângerea prealabilă


Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului doar de către persoana vătămată sau prin mandatar (mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii). Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.

Plângerea poate fi făcută şi oral, iar conţinutul acesteia se va consemna într-un proces verbal scris de către cel care o primeşte.

Plângerea se poate transmite şi în format electronic, adică prin e-mail, dar numai dacă este certificată prin semnătură electronică.

Ce informaţii trebuie să cuprindă PLÂNGEREA: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă.

Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. “Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.

Sursa:Poliția Română

Centrul de consiliere pentru victimele violentei de gen A.L.E.G.


A.L.E.G. este acreditată ca furnizor de servicii sociale din 2005 (certificat de acreditare permanent nr. 001319/13.06.2014 iar din 2016 oferă serviciul Licențiat: CENTRUL DE CONSILIERE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA VIOLENȚEI IN FAMILIE (licenţă de funcţionare 0000315/27.06.2016, valabilă 5 ani).

În 2012, centrul de consiliere a fost modernizat cu sprijinul asociației Deutsche Wirtshschaftsclub Siebenbürgen.

Violența este un cerc vicios de care trebuie să ne eliberam ca să supraviețuim. De multe ori avem nevoie de ajutor de specialitate ca să găsim cea mai bună cale spre o viață lininiștită și un camin pașnic. Nu ezita să ne contactezi și nu amâna. Uneori poate fi vorba despre viața și sănătatea ta, alteori despre cea a celor dragi ție.

 

Cere ajutor

Sună la tel 0753 893 531 – program L-V: 9-16

Scrie-ne folosind formularul de la pagina de contacte

 

Centrul A.L.E.G. oferă servicii de consiliere bazate pe confidențialitate pentru persoanele afectate de:

violență în familie

Orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale

abuz sexual

Abuzul sexual înseamnă orice formă de atenție de natură sexuală nedorită și include ca forme grave tentativa de viol, violul, hărțuirea sexuală. Abuzul sexual asupra copilului inseamna implicarea copilului intr-o activitate sexuala pe care el nu o intelege, pentru care nu are capacitatea de a-si da incuviintarea informata. Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului in activitati realizate cu intentia de a satisface nevoile unui adult sau ale unui alt copil, care prin varsta si dezvoltare se afla fata de copilul abuzat intr-o relatie de raspundere, incredere sau putere.

trafic de persoane

Traficul de fiinţe umane este un delict major și o încălcare gravă a drepturilor omului. Este o exploatare (sexuală, prin muncă, prin prelevare de organe) a persoanelor vulnerabile de către infractori organizați care tratează oamenii ca marfă, cu singurul scop de a câştiga bani. A fi traficat duce, în mod inevitabil, la abuzul fizic şi psihologic susţinut al victimei şi începe cu faza de recrutare, în care persoana este înşelată, convinsă sau răpită. Trauma asociată acestei exploatări afectează individul mult timp după ce acesta a ieşit din situaţia de exploatare.

Aceste situații de violență și abuz sunt de multe ori identificate ca forme de violență împotriva femeii, sau violență de gen. Femeile reprezinta majoritatea victimelor unor astfel de acte ceea ce nu exclude ca în anumite condiții băieții și bărbații să fie și ei victime ale violenței. Violența de gen are la bază relaţii de dominaţie şi control. Cauzele esenţiale ţin aşadar de normele tradiţionale, de percepţiile privind locul şi rolul femeii în societate,  iar sărăcia, alcoolismul, lipsa educaţiei sunt factori care agravează lucrurile. Abuzul este un comportament ales si intentionat care implica un tipar de abuz in timp.

 

VIOLENTA IN FAMILIE SAU ÎN RELAȚII INTIME

Violența în familie (sau în relații intime)este un fenomen care afecteaza viața multor femei din România. Dacă te numeri printre femeile victime ale violenței în familie trebuie să stii că atmosfera de acasă nu se va schimba de la sine. Violența este un fenomen ciclic – perioadele de criză sunt adesea urmate de perioade calme, în care agresorul promite să se schimbe sau victima speră că va fi așa, iar după o vreme intervine un nou moment de criză, când violența se repetă deseori în forme mai grave decât înainte. A.L.E.G te poate ajuta să înțelegi mai bine cauzele și efectele violenței să te lămurești ce se întamplă cu tine, ce drepturi și opțiuni ai la dispoziție și te poate însoți pe parcusul demersurilor pe care te decizi să le faci.

Ciclul violenţei (Lenore Walker)

Ciclul violentei in familie se desfasoara sub forma unei spirale, fazele tensionate se prelungesc, actele violente devin mai periculoase, iar fazele calme devin mai scurte sau dispar.

Fazele sunt:

FAZA 1 – stadiul creşterii tensiunii Femeia încearcă să-l calmeze pe bărbat, încercând să aibă grijă de el, să-l asculte, să-i fie supusă, fie anticipându-i fiecare capriciu sau plecand din calea lui. Ea acceptă abuzul ca fiind îndreptăţit asupra ei. Ea crede că poate să prevină ca mânia lui să se intensifice, devine complicele lui acceptând o parte din comportamentul său abuziv, prin: minimalizarea evenimentelor izolate de violenţă, negarea terorii faţă de inevitabilitatea bătăii, negarea propriei mânii faţă de faptul că este rănită pe nedrept, atât psihologic cât şi fizic etc. Pe măsură ce tensiunea creşte femeii ii este tot mai dificil să-şi folosească mecanismele de a face faţă, şi se retrage din faţa stresului, ea va căuta o modalitate de a-şi exprima mânia, astfel tensiunea continuă să se intensifice.

FAZA II – stadiul acut de bătaie Descărcare necontrolată de tensiuni, lipsa oricăror reţineri şi distructivitate majoră. Abuzatorul îşi justifică de obicei comportamentul- lipsa predictibilităţii şi lipsa controlului. Dacă femeia se opune, el devine şi mai violent. Uneori femeia îl va provoca pe abuzator pentru a termina cu tensiunea. De cele mai multe ori femeia îşi va minimaliza rănile, iar după incident este indifierentă, deprimată şi lipsită de ajutor. Are tendinţa de a se izola pe o perioadă de 24 de ore până la câteva zile înainte de a căuta ajutor.

FAZA III – bunătate, remuşcări şi iubire Faza se caracterizează printr-un calm neobişnuit. El încearcă să se revanşeze comportându-se foarte curtenitor şi printr-o manieră iubitoare. Îi pare rău şi îşi cere scuze. El promite că nu va mai face niciodată. O imploră să îl primească înapoi. El crede că se va putea controla de acum înainte şi îi va promite orice, chiar şi începerea terapiei. Logica lui o face pe ea să creadă că el se poate schimba. Ea îşi va reaminti cum a fost la început şi îl identifică pe acel om bun, puternic pe care îl iubeşte. Ea va face totul posibil ca lucrurile să fie in ordine, el îi va reaminti că are nevoie de ea şi că s-ar sinucide dacă ea nu va veni înapoi. Aici apare ataşamentul adictiv. Femeia îşi primeşte acum toate recompensele pentru că este căsătorită şi o face complice la bătaia ei, care o determină să se urască şi mai mult pe ea însăşi şi să se simtă şi mai stânjenită.

DSC00772 AFIS1 Ciclul violentei ro

Formele violenței in familie

„La inceput, au fost doar violenţele verbale, pe care le-am perceput ca pe o ceartă banală…Apoi certurile erau tot mai dese şi nefondate. Erau reproşuri faţă de trecutul meu, de aspectul meu fizic, de capacităţile mele de decizie, de integritatea mea morală… care se repetau din ce in ce mai des… Apoi au urmat cele legate de părinţii mei, de prieteni…”

Eleonora Pokola, una dintre supravieţuitoarele violenţei în familie

1. Violenţă Fizică

• Lovire, păluire, aruncare cu obiecte, muşcături, ciupit, tras de păr, împins, ardere, strangulare, batăi repetate care duc la leziuni permanente sau moarte • Sufocare, strangulare, imobilizare

• Deprivare de alimente, căldură, somn, medicamente

• Sechestrare, interzicerea părăsirii locuinţei sau a partenerului

• Refuzul de a ajuta persoana bolnavă, rănită sau însărcinată

• Loviri in timpul sarcinii

2. Violenţă Sexuală

• Viol: folosirea forţei, ameninţări, intimidare, constrăngerea partenerei sa intretina relati sexuale fara acordul acesteia

• Viol marital

• Forţarea persoanei de a face sex în faţa altor persoane

• Agresare in timpul sarcinii

3. Violenţă Emoţională

• Folosirea unor apelative jignitoare

• Critici constante, injosire, intimidare

• Minimizarea persoanei în faţa altora

• Batjocură, umiliri în public

• Gelozie excesivă

• Acuze frecvente de infidelitate, flirt

• Control vestimentar

• Refuzul de a lua în considerare deciziile partenerei, interzicerea luării unor decizii

4. Violenţă Psihologică

• Izolare de prieteni, familie; monitorizarea convorbirilor telefonice; unde are voie să meargă, prizonieră în prporia casă

• Hărţuire: urmărire, control, verificare e-mail, FaceBook, sms etc

• Ameninţări: gesture agresive; intimidare; ameninţare cu arme, cuţit; amentinţări de genul „Daca ma iubesti cu adevarat, atunci trebuie sa….”, ameninţare cu moartea (a sa sau a celor din jur, copii, prieteni)

• Pedepsirea sau deprivarea copiilor de mamă

• Negare: agresiunea nu a avut loc; victima a cauzat comportamentul agresiv; în public are manifestări plăcute, calme iar în privat este violent şi abuziv; plânge şi cere iertare spunând că nu se va mai repeta

• Manipulare agresorul este o persoană care minte şi se contrazice

5. Violenţă Economică

• Interzicerea persoanei de a lucra; nu beneficiază de propriul salariu

• Controlul banilor sau a banilor familiei, nu ii sunt oferiti suficienti pentru a se hrani si imbraca pe sine sau pe copii

• Cheltuirea banilor (de cele mai multe ori pe alcool, droguri, jocuri de noroc)

Cauzele violenței în familie

Se crede în mod greșit că violența este cauzată de lipsuri financiare sau de consumul excesiv de alcool. Chiar dacă ele pot fi factori de risc, cauzele esențiale ale violeței sunt cu totul altele. Numeroase studii de specialitate au arătat că violența împotriva femeii este o “formă de manifestare a relațiilor inegale de putere dintre bărbați și femei”. Cauzele esențiale țin așadar de credințele și percepțiile pe care le avem în societate despre bărbați și femei. Dacă credem că a fi bărbat înseamnă a domina și a controla pe celălalt, iar a fi femeie înseamnă a accepta un rol de subordonare, atunci șansele de a ajunge într-o relație abuzivă sunt mari.

Efectele violentei familiale

Persoanele afectate de violenței în familie (atât femei victime cât și copii) trec uneori prin stări psihologice repetitive asociate ciclului de violență la care iau parte: situații de criză, apoi stări de disperare și neputință, pierderea încrederii în sine urmate de sentimente de autoînvinovățire din care se hrănește apoi o altă idee de speranță (dacă mă schimb, dacă nu mai spun nimic, dacă mă port altfel) pană la următoarea criză. Poate uneori crezi că nu mai judeci corect, poate crezi că nu există nici o alternativă și ca așa îți e dat să trăiești, poate crezi că nu te poți descurca singură/singur. La A.L.E.G putem să te ajutăm să te clarifici, să te lămurești, să ai o ureche care să asculte fără să te judece. Sună-ne! Violenta in familie reprezinta un risc major pentru sanatatea victimei. Pe langa efectele imediate asupra sanatatii fizice si psihice, violenta creste riscul dobandirii unor probleme de sanatate severe pe termen lung. Consecintele asupra sanatatii fizice pot fi:

• comportament auto-distructiv (fumat, sex neprotejat);

• consum de alcool sau droguri;

• tulburari gastro-intestinale;

• astm;

• migrene şi dureri de cap;

• vatamari corporale;

• dizabilitati partiale sau permanente;

• moarte.

Consecintele asupra starii psihice pot fi:

• depresie;

• anxietate, teama;

• respect scazut de sine;

• disfunctii sexuale;

• tulburari de nutritie si somn;

• tulburari obsesiv-compulsive;

• tulburari de stres postraumatic;

• gânduri suicidale sau suicid

De ce ramane victima intr-o relatie abuziva?

• frica de a se retrage din relație

• dorinţa de proteja copiii

• teamă ca va pierde custodia copiilor

• teama ca abuzatorul ii va rani fizic sau emotional copiii

• probleme financiare

• credintele religioase, neacceptarea divorțului

• posibilitatea ca victima sa fi crescut intr-o familie violentă și să trateze propria relație ca fiind una normală

• sentimente de iubire fata de partener, in special pentru ca acesta ii promite ca se va schimba

• nu are la cine apela sau sa nu știe ce să facă in situația in care se află

Ce se întâmplă la consiliere?

• oferim informații clare si concrete despre drepturile victimei și posibilitățile de suport

• nu judecăm victima, nu o considerăm ca fiind responsabilă pentru abuz, apreciem curajul necesar pentru a vorbi despre violența suferită

• ascultăm în mod activ victima și luăm în serios cele spuse fără a cere dovezi

• are loc evaluarea riscurilor impreună cu victima: De cine se teme? Pentru ce se teme? Pentru cine se teme? Ce crede ca poate face agrsorul?

• analizăm împreună opțiunile si concepem un plan de siguranță

• analizăm istorilcul abuzurilor precedente pentru evaluarea comportamentului agresorului • completăm impreuna cererea pentru Ordinul de Protectie, daca este necesar

• o ajutăm să obțină asistență juridică dacă e cazul

• siguranța victimei si a copiilor primeaza

• urmărim reducerea sentimentului de vinovație, accentuarea dreptului de a trăi o viata libera de violență si abuz

• ajutăm victima să-și recapete controlul asupra vietii, să ia propriile ei decizii

• dacă este nevoie și dacă victima e de acord, contactăm alte institutii relevante

Violența afectează întotdeauna și copiii

„Declicul care m-a făcut să rup relaţia şi cercul acesta vicios au fost copiii. Ei au fost cei care mi-au dat puterea să iau hotărârea asta. Ani de zile mi-am ascuns slăbiciunea sub justificarea «stau cu el pentru copii, cum să creasca fără tată?». Când am realizat că, de fapt, copiii au devenit apărătorii mei, nu invers, mi-a fost ruşine…” Eleonora Pokola, una dintre supravieţuitoarele violenţei în familie.

Asociația oferă consiliere și pentru copii, urmărind ca modelul violent să nu fie preluat mai departe, iar copilul să nu ajungă mai târziu în postura de agresor sau victimă. Orice copil care asistă la violenţă repetată între părinţi are de suferit efecte pe termen lung, chiar dacă violenţa nu este îndreptată direct asupra sa. Copii care provin din familii violente sunt fie tacuti si retrasi, fie sunt la randul lor violenti fata de ceilalti copii sau isi gasesc refugiu în comportamente compulsive sau distructive (dependență de calculator, droguri, alcool, autoprovocarea durerii etc.). Este posibil ca acesti copii sa arate un comportament exemplar pentru a ascunde situatia de acasa.

Planuri de siguranţă

Decizia de a părăsi o relaţie abuzivă e una foarte dificilă pentru cele mai multe dintre femei de aceea este utila conceperea din timp a unui plan de siguranta. (în SUA unde există o reţea de ajutor, adăposturi e nevoie de o medie de 7 încercări pentru ca o femeie să părăsească cu succes o astfel de relaţie).

Pasi de urmat:

  • să sune la 112, să se vorbeasca cu un vecin sau un prieten care sa sune
  • sa se informeze şi să apeleze la centrele maternale si de sprijin din judetul ei.
  • sa aiba la ea un set de chei de la casa, strictul necesar, bani, documete, etc.
  • sa tina la loc sigur documentele importante precum buletinul, pasaportul, certificatul de nastere, diplome, reclamatiile la Politie etc.
  • să păstreze dovezi precum: fotografii ale ranilor, vanatailor facute de agresor, sa salveze mesajele,  e-mailurile de amenintare, sa obtina un certificat medico-legal
  • sa ceară un un Ordin de protectie emis de Judecătorie- interzicerea agresorului de a o contacta telefonic, sa se apropie de ea, de copii
  • cel mai bun moment de a pleca este chiar după un episod de violenţă, atunci când abuzatorului îi pare rău. Va avea nevoie de sprijin în a-si da seama că promisiunile lui au eşuat de fiecare dată în a realiza schimbarea
  • deciziile legate de planul de siguranţă trebuie să fie propria decizie şi alegerea femeii

Cum putem preveni violența?

Violența poate fi prevenită prin educație, în special la copii și tineri: educație privind respectul pentru partener și egalitatea de gen, privind comunicarea asertivă și negocierea non-violentă a conflictelor în familie.

Materiale utile:

  1. Legea nr. 217/2003 Republicată (cu includerea ordinului de protecție)  http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L217-2003-R.pdf
  2. Formular de solicitare Ordin de Protectie
  3. Model de cerere asistenta juridica gratuita
  4. Strategia Nationala pt prevenirea si combaterea fenomenului de VF
  5. Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei împotriva femeilor si a violentei domestice
  6.  Studiu la nivel naţional cu privire la implementarea ordinului de protecţie – Legea 25 din 2012

Institutii active in domeniul prevenirii si combaterii violentei domestice


Accesaţi HARTA SERVICIILOR PENTRU VICTIMELE VIOLENŢEI DOMESTICE, realizată de Asociația Transcena, in parteneriat cu Fundatia Sensiblu și Direcția pentru Protecția Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Varstniceîn cadrul unui proiect finanțat de Open Society Foundationcu sprijinul organizațiilor ARTEMIS, A.L.E.G., ANAIS, GRADO, Centrul FILIA, FRONT, Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, precum si Institutul Est-European de Sanatate a Reproducerii. 

SIBIU

Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen-A.L.E.G.

Centru de informare, consiliere privind egalitatea de gen si combaterea violentei domestice
Servicii oferite:

  • consiliere psihologica pentru victimele violenţei domestice
  • consiliere adolescente pentru prevenirea situaţiilor de risc
  • informare şi orientare

Date de contact: Tel./Fax: 0369.801.808, 0753.893.531

Asociaţia Femeilor din Sibiu

Centru de primire în regim de urgență pentru femei victimele ale violentei domestice și copiii acestora
Servicii oferite:

  • găzduire temporară, capacitate: 7 locuri pentru adulţi plus copiii acestora
  • consiliere psihologică
  • consiliere juridică
  • consiliere socială

Date de contact: Tel.: 0369.591 082

Medias

Asociaţia Casa de femei Creştină Germană Estera

Adăpost şi Centru de recuperare pentru victimele violenţei domestice
Servicii oferite:

  • găzduire temporară- capacitate: 15 locuri
  • consiliere psihologică
  • consiliere juridică
  • informare şi orientare

Date de contact: Tel.: 0269.831.081, 0752.261.818, 0721.162.093

Judecatori speciali pentru ordine de protectie de urgenta


Cea mai importantă prevedere pentru siguranța victimelor, ordinul de protecție, s-a introdus in martie 2012 prin Legea 25 care a modificat Legea 217 din 2003.  Legea prevede ca ordinul să poată fi obținut la nevoie in regim de urgență (în aceeași zi). În realitate, durata este de minim 21 de zile, în care victimele riscă 24 de ore din 24 să fie terorizate, lovite, bătute sau ucise.

Pentru ordine de protecție de urgență cerem judecători special desemnați care să poată judeca pe loc gravitatea și gradul de pericol ale situației pe baza unei cereri de la poliție, victimă sau procuror!

Ordinul de protecţie este o hotărâre judecătorească prin care se iau măsuri „urgente” ca să fie protejată victima și copiii săi. Prin ordinul de protecţie, judecătorul poate decide:

a) să evacueze temporar agresorul din locuinţa familiei chiar dacă agresorul este proprietarul locuintei;

b) victimas să se întorcă în locuinţa comună dacă a plecat din cauza violenţelor, singură sau cu copiii

c) să hotărască spațiul din locuința comună pe care agresorul are dreptul să-l folosească (de exemplu o cameră) astfel încât acesta să nu vină în contact cu victima şi cu copiii

d) să îl oblige pe agresor să păstreze o distanţă minimă faţă de victimă şi copii (de exemplu 50, 100, 200 de metri) şi faţă de casă, de serviciu şi de şcoala copiilor

e) să interzică agresorului să se deplaseze în anumite localităţi sau zone pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic

f) să interzică agresorului orice contact cu victima, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod

g) să oblige agresorul să predea poliţiei armele deţinute

h) să încredinţeze copiii minori sau să stabilească reşedinţa acestora.

Instanţa mai poate dispune:

i) ca agresorul să plătească contravaloarea chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde stă victima cu copiii în cazul în care nu e posibil ca aceștia să rămână în locuinţa familială

j) ca agresorul să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie

Textul ordinului de protecţie se găseşte în Legea 217 din 2003 Republicată în Capitolul IV sau în Legea 25 din 2012.

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului. Dacă hotărârea nu cuprinde nici o menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului. Se poate solicita al doilea ordin de protecție numai după expirarea primului ordin de protecție, timp în care victima nu mai este protejată. Se pot solicita maximum două ordine de protecție.

Pentru a obține un ordin de protecție victima trebuie să se prezinte în primul rînd la spital pentru a beneficia de îngrijiri de urgență gratuit, apoi trebuie să se prezinte la o unitate din rețeaua de medicină legală cu documentele de la spital și să solicite un certificat medicolegal.

Trebuie să plătească pentru întocmirea certificatului medico-legal iar certificatul poate fi emis în aproximativ 7 zile. Între timp este bine să depună plîngere prealabilă la poliție împotriva agresorului și să aibă numărul cu care a fost înregistrată plîngerea. Apoi trebuie să completeze o cerere de emitere a unui ordin de protecție  la care să atașeze copii după actele sale, ale copiilor minori, certificatul medico-legal, numărul de înregistrare al plângerii prealabile depuse la poliție și să menționeze dacă are martori ce nu sunt descendenți. Tot acest proces durează între 7 și 14 zile dar poate dura și mai mult. După înscrierea dosarului la judecătorie urmează perioada de verificare a dosarului, care nu are o lungime maximă, și apoi se fixează primul termen.

ABIA ACUM CEREREA DE EMITERE A UNUI ORDIN DE PROTECȚIE SE JUDECĂ ÎN REGIM DE URGENȚĂ. DACĂ ESTE CAZUL. ADICĂ ÎN 24 SAU 48 DE ORE.

Dar până la primul termen trec 21 sau 105 zile în care victimele riscă 24 de ore din 24 să fie terorizate, lovite, bătute sau ucise.

 Ordinul de protecție de urgență trebuie să poată fi emis de un judecător special desemnat pentru această responsabilitate ce poate judeca pe loc gravitatea și gradul de pericol ale situației pe baza unei cereri de la poliție, victimă sau procuror. Ordinul de protecție de urgență este provizoriu și trebuie să aibă valabilitate pînă la emiterea altor măsuri de protecție legală. ordin protectie de urgenta_imgine

“Citirea semnelor” specifice violentei sexuale!


Pachet de informare si de constientizare adresat specialistilor ce vin in contact cu tineriiEEA+Grants+-+GIF

Descarca I. Specificul violentei sexuale

II Drepturile victimei si abordarea proactiva

III. Suport si prevenirea revictimizarii

fondong_logo - CopyMateriale realizate de A.L.E.G. in cadrul  proiectului „Corpul meu imi apartine – violenta sexuala in randul tinerilor: constientizare si centru de consiliere” http://aleg-romania.eu/corpul/. Pentru informatii oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org. Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Violenta sexuala- Recunoaste. Evita. Descurajeaza. Ajuta!


Ghidul de buzunar urmareste sa ofere: EEA+Grants+-+GIF

Brosura 001- suport in identificarea formelor de violenta sexuala si a comportamentelor de risc crescut

- intelegerea responsabilitatii pentru abuz

- modalitati de reducere a riscului

- modalitati de interventie a celor din jur pentru descurajarea situațiilor abuzive

- drepturile victimei

- informații legate de serviciile de suport

Descarca Brosura-Violenta sexuala. Recunoaste, Evita, Descurajeaza, Ajuta!

fondong_logo - CopyBrosura realizată de A.L.E.G. in cadrul  proiectului „Corpul meu imi apartine – violenta sexuala in r\ndul tinerilor: constientizare si centru de consiliere” http://aleg-romania.eu/corpul/. Proiect finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG in Romania.Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org