A.L.E.G. Helpline:

0753 893 531

Program: L-V: 09-18

In caz de urgenta

sunati la

POLITIE 112

 

CONSILIERE ONLINE

Retetele lui Cupidon

Festivalul Egalitatii de Gen din 2010 şi-a propus să ofere tinerilor un altfel de Valentine’s: o campanie pentru prevenirea violenţei în cuplu şi combaterea stereotipurilor de gen. În ultimii ani, şi în România au început să devină vizibile campaniile de prevenire a violenţei domestice. Proiectul festivalului nostru s-a distins prin faptul că în loc să atragă atenţia asupra violenţei în urâţenia ei, a promovat modelul opus abuzului de putere: consideraţia pentru Celălalt. Aceasta a fost şi tema broşurii pe care A.L.E.G. a lansat-o în cadrul Festivalului: „Reţetele lui Cupidon. Din experienţele de relaţie ale unor tineri obişnuiţi”. Rasfoieste brosura aici: Retetele lui Cupidon

Festivalul Egalităţii de Gen a adus laolaltă cele două jumătăţi, pe Ea şi pe El, pentru a rezolva împreună mărul discordiei dintre sexe. Am încercat să stârnim câteva întrebări cheie: Ce fel de partener sunt eu? Ce înseamnă egalitate între femei şi bărbaţi? Sunt rolurile femeilor şi bărbaţilor bătute în cuie? Cum ne influenţează prejudecăţile viaţa de cuplu?

One Billion Rising – DREPTATE pentru victime

In Romania, dreptatea pentru victime depinde in mare masura de ce cred oamenii despre o victima a violentei. Ce crede politistul despre feSibiu_Romania_highschool_by A.L.E.G.mei. Ce crede judecatorul despre casatorie si familie. Ce parere are parlamentarul despre drepturile femeii. Ce crede victima insasi despre sansele ei de a se face auzita. Iar aceste credinte se formeaza devreme in viata, in copilarie si adolescenta. O data formate, e greu sa le modifici semnificativ. De aceea credem ca justitia – dreptatea pentru victime, ca orice efort de a elimina violenta de gen, incepe de la tineri. Cea mai buna investitie in schimbare este la nivelul lor, pentru ca viitorii politisti, judecatori si parlamentari sa fie altfel. Pentru ca viitoarele femei sa stie sa ceara dreptate. Nu lasati tinerii sa devina blazati si neinteresati!

Sibiul ridică mâinile împotriva violenţei de gen

One Billion Rising – campania mondială ce a cuprins anul trecut în 14 februarie 207 state ale lumii – va fi marcată anul acesta şi la Sibiu de Asociația A.L.E.G., în cadrul unui proiect european ce imainimplică parteneriate cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu şi 5 licee şi grupuri şcolare din Sibiu.

Vineri, 14 februarie, oameni din lumea întreagă vor dansa şi vor cere dreptate pentru femeile şi fetele afectate de violenţa de gen. Campania a fost iniţiată anul trecut după ce statisticile recente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au arătat că 1 femeie din 3 este la un moment dat în viaţă violată sau bătută, ceea ce la populaţia actuală a planetei înseamnă 1 miliard de femei. Scopul campaniei este de a implica cel puţin 1 milard de oameni din toate colturile lumii care să transmită mesajul lor de stopare a violenţei. Tema din acest an a campaniei  One Billion Rising este „Justice for All”, în ideea de a face DREPTATE victimelor violenţei, pentru că de cele mai multe ori violenţa rămâne nepedepsită. Fetele şi femeile sunt încurajate să manifeste împotriva violenţei în toate locurile unde drepturile lor trebuie să fie recunoscute: în faţa secţiilor de poliţie, a tribunalelor, în curtea şcolilor şi în campusuri universitare, pe străzi.

Pe 14 februarie, la Sibiu, Asociaţia A.L.E.G. va implica 70 de elevi din cadrul Colegiului Naţional Octavian Goga într-o acţiune de marcare a campaniei One Billion Rising: după o prezentare despre formele pe care le îmbracă violenţa împotriva fetelor şi femeilor şi cauzele sale, elevii vor creea pancarte şi mesaje care pot rupe lanţul violenţei. În curtea şcolii, ei vor forma un lanţ uman şi se vor alătura campaniei mondiale.

Acţiunea va fi organizată de asociaţia A.L.E.G. ca parte a proiectului european LOG IN – Laboratoare privind prevenirea violenţei de gen în noile medii de comunicare, cu finanţare din partea programului Daphne al Uniunii Europene. Proiectul se desfăşoară în paralel în 4 ţări, şi urmăreşte participarea activă a adolescenților în crearea de mesaje pozitive pentru a combate violența bazată pe gen şi folosirea internetului şi noilor tehnologii ca mijloace de comunicare pozitiva şi inovatoare, în contrast cu modelul dominant, care vede bărbatul și femeia în conflict. Până la sfârşitul anului şcolar, la Sibiu, 250 de adolescenţi şi 400 de cadre didactice şi părinţi  vor fi implicaţi în sesiuni educative, iar elevii vor deveni apoi multiplicatori de informaţie pentru colegii lor, astfel ca 1000 de elevi să înveţe cum să prevină violenţa şi să folosească internetul în mod responsabil. Detalii despre proiect aici: http://aleg-romania.eu/wp-content/themes/Aleg/login.html

Statistici despre violenţa de gen

În lume, 38% dintre femeile ucise au fost ucise de fostul sau actualul partener (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

50% dintre agresiunile sexuale au loc înainte de vârsta de 16 ani şi peste 90% dintre victime sunt femei (UN Women, 2010)

Doar 26% dintre agresiunile sexuale sunt raportate poliţiei şi dintre acestea mai puţin de o treime se finalizează cu o sentinţă pentru agresor (Dep. Justitie al SUA)

Cum arată dreptatea?

Poate fi vorba de scuze publice, de despăgubiri, acţiuni în justiţie, aducerea adevărului la iveală. Poate fi vorba de urmărirea penală a agresorilor, de sancţionarea lor, de implementarea de legi şi politici care să asigure protejarea drepturilor femeilor, de stoparea tuturor formelor de inegalitatate şi discriminare”. (http://www.onebillionrising.org)

Companie caut ONG…

Companiile pot:

-  directiona catre A.L.E.G. 20% din impozitul pe profit datorat statului- “In temeiul Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu cele ale ‘Titlului II – impozitul pe profit din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, oamenii de afaceri/firmele ar putea redirectiona 20% din impozitul pe profitul datorat, catre… “,
“Persoana juridica trebuie numaidecat sa aiba profit. Nu trebuie sa depaseasca valoarea sponsorizarii 3 la mie din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit. In contabilitate trebuie operat la sfarsitul anului in Declaratia impozitului pe profit.”

20% din impozitul pe profit al companiilor poate fi redirecţionat catre un ONG care sustine o cauza sociala, fara a le fi afectat in vreun fel bugetul. Pentru a putea fi scazuta din impozitul pe profit aferent anului fiscal, suma redirecţionată nu poate fi mai mare de 3 la mie din cifra de afaceri, iar plăţile trebuie făcute până la 31 decembrie.

Procedura prin care firmele pot redirecţiona o parte din impozitul lor pe profit consta in semnarea unui contract de sponsorizare cu ONG-ul care reprezinta cauza pe care managerii şi antreprenorii vor să o sustina.

Daca nu semnati un contract de sponsorizare pana la 31 decembrie, banii sunt virati la bugetul de stat. Puteti descarca contractul de sponsorizare:

 

- sponsoriza cu bani sau cu produse proiectele A.L.E.G.

- finanta serviciile/activitatile  A.L.E.G.

- sprijini si incuraja angajatii sa directioneze in primele luni ale anului cei 2% din impozitul pe venitul anual: Declaratia 230

- solicita cursuri de formare/informare pentru angajati

Orice ajutor financiar, oricat de mic, venit din partea Dumneavoastra, va ajuta Aociatia sa devina din ce in ce mai puternica, sa indeplineasca obiectivele propuse si sa ajute in continuare femeile afectate de violenta domestica.

 

Va multumim pentru interesul acordat si va stam la dispozitie,

Camelia Proca, director

 

Mai mult decât o palmă (articol apărut în Dilema veche)

„Nici n-a batut-o, i-a dat doar o palma!” – am intalnit indeajuns de multe ori aceasta sintagma ca sa ajung sa ma intreb ce inseamna, pentru unii oameni, violenta domestica. Cautind un raspuns la Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen, din Sibiu, o asociatie ale carei programe sint dedicate acestei probleme, am aflat, printre multe altele, de la Camelia Proca, directorul executiv al A.L.E.G., ca violenta de gen inseamna „mai mult decit o palma” si ca in Romania mai sint inca destule de facut pina cind lucrurile sa se schimbe. Eniko Gall si Irina Costache, din cadrul aceleiasi Asociatii, au fost anul trecut in Islanda, prin programul de finantare „Fondul ONG”, gestionat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, dorind sa invete de la specialisti in domeniu cum poti schimba mentalitati. Amindoua mi-au povestit, intr-un interviu, cum egalitatea de gen porneste de fapt, de la nivel politic si ca uneori, victimele violentei de gen isi fac curaj dupa ani de zile sa vorbeasca despre experientele lor.

Care este situatia violentei de gen in Romania? Mai sunt cazuri in care femeile sunt batute de catre sotii lor, aproape zilnic?

CameliaProca: Violenta de gen afecteaza o femeie din trei, cel putin o data in viata. Este media incidentelor din tara noastra, dar si din alte tari europene, potrivit studiului „Estimari globale si regionale privind violenta impotriva femeii: Prevalenta si efectele asupra sanatatii legate de violenta din partea unui partener intim si violenta sexuala din partea unui non-partener”, realizat in iunie 2013 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cazurile de violenta in familie sunt, in continuare, numeroase, iar o dovada a acestui fapt o reprezinta solicitarile de emitere a unui ordin de protectie prin judecatorii, ordin care este principalul instrument legal de protectie aflat la indemina victimelor. Un studiu realizat la nivel national, in perioada mai 2012 – septembrie 2013, arata ca au fost inregistrate 2453 de cereri de emitere a odinului de protectie. In 87% dintre judecatoriile din tara au fost depuse astfel de cereri, ceea ce inseamna ca fenomenul este raspindit in Romania. In 26% dintre ordinele de protectie emise, judecatorii au considerat ca violenta era prea grava pentru ca agresorul sa ramana in locuinta si stabileau evacuarea.

Cand vorbim de violenta de gen, la ce grupuri ne referim? Sunt si barbatii inclusi in categoria celor abuzati?

Camelia Proca: Violenta de gen afecteaza preponderent fetele si femeile, ele gasindu-se cel mai adesea intr-o postura vulnerabila. Asta nu inseamna ca barbatii nu pot fi victime si ca nu pot beneficia de protectia legii. Barbatii reprezinta aproximativ 10% dintre victimele violentei domestice, in acest moment. Marea majoritate a ordinelor de protectie din Romania sint insa depuse de femei. Exista grupuri cu o vulnerabilitate peste medie, cum sint fetele din centrele de plasament, fetele si femeile migrante, cu dizabilitati, din zone de conflict armat sau apartinind unor grupuri minoritare. Si, in randul barbatilor exista grupuri mai vulnerabile la abuz: tinerii, barbati apartinind unor minoritati sexuale sau rasiale, in general cei care nu corespund definitiilor stereotipale existente in rindul majoritatii, definitii despre ce inseamna a fi un barbat „adevarat”.   

Care credeti ca ar fi factorii care genereaza violenta de gen in Romania?

Irina Costache: Principala cauza a violentei de gen atat in Romania cat si in lume are legatura cu inegalitatea dintre femei si barbati. la StigamotPrin diferite mecanisme – culturale, economice, politice, femeile sunt constant definite si modelate ca fiinte/persoane/obiecte/instrumente subordonate barbatilor. Barbatii invata de tineri ca agresivitatea si dominarea sunt retete care asigura succesul, in timp ce pentru femei, sa aiba un trup frumos, sa fie placute si sa ingrijeasca de altii sunt elemente definitorii ale feminitatii. Inegalitatea de gen (constructiile invatate de timpuriu despre ce inseamna sa fii femeie si ce inseamna masculinitatea care aduce succes) este cauza de baza a violentei aupra femeilor, o cauza insa, care desi e adinc inradacinata in societate, poate fi schimbata. In plus, violenta se perpetueaza cand este tolerata si cand nu este pedepsita eficient prin lege. Ne-am obisnuit sa ne prefacem ca nu vedem ce se intimpla linga noi! Nu reactionam in autobuz cand o fata e pipaita de un necunoscut, sau cand auzim un conflict domestic intre vecini. O problema si mai delicata priveste atitutdinea autoritatilor (inclusiv a politiei) privind victimele unor forme de violenta de gen. Cazurile lor sunt de multe ori considerate minore, aminate, ca si cum acolo unde e vorba de bataie, viol, hartuire se spera ca partile se vor impaca sau cel putin iti vor continua conflictul tot in privat si departe de autoritati. Ceea ce nu este inteles este ca violenta de gen implica de multe ori acte de agresiune intre persoane apropiate – acte ce destructureaza legaturi de familie iar victimele au un grad de vulnerabilitate ridicat – sunt dependente de agresor, sunt cunoscute agresorului (cel care te agreseaza iti stie rutina zilnica, stie unde sa te gaseasca oricand).

Spuneti-ne cateva cuvinte despre STIGAMOT. Care a fost motivul pentru care ati ales parteneriatul cu ei?

Irina Costache: Organizatia STIGAMOT este o organizatie feminista care se ocupa de problema violentei sexuale. La casa cu acoperis rosu din Reykjavik lucreaza 9 femei psiholog specializate in consilerea supravietuitoarelor abuzului sexual. Anual consiliaza aproximativ 600 de persoane prin sedinte individuale si prin grupuri de suport (self-help groups). Dintre cei care se adreseaza asociatiei mai mult de trei sferturi au fost persoane agresate sexual pina la virsta de 18 ani insa din diferite motive, la momentul abuzului nu au anuntat politia. Practic la STIGAMOT se adreseaza in principal supravietuitoare adulte care cauta sa depaseasca traumele psihologice produse de abuz in contextul in care forma legala de a adresa abuzul deseori, nu mai este o optiune viabila. STIGAMOT reprezinta in acelasi timp vocea victimelor violentei in relatia cu autoritatile. Am fost impresionate de expertiza profesionala privind consilierea victimelor abuzului sexual cat si modalitatile indraznete si inovative de comunicare si advocacy pe tema violentei de gen. Aveam de ales dintre Norvegia, Islanda si Lienchestein, cele trei tari donatoare ale programului Fondul ONG in Romania. Islanda a fost alegerea perfecta. Pare in ochii multora un paradis al drepturilor femeilor ce pina de curind a fost condus de o prim-ministra Johanna Siguroardottir, declarat feminista si votata pentru ca si-a asumat public egalitatea de gen ca prioritate politica. -am dus deci sa invatam despre prevenirea si combaterea violentei de gen de la una dintre cele mai apreciate surse.

Vorbind despre prevenirea si combaterea violentei de gen, ce v-a impresionat cel mai mult cand ati fost in Islanda?

Irina Costache: De la STIGAMOT am aflat cat este de important sa lucrezi impreuna cu legiutori responsabili care au deschiderea de a coopta profesionisti in echipele lor de lucru. Gudrun Jonsdottir, presedinta organizatiei, ne-a prezentat cum a reusit sa argumenteze diferite proiecte legislative si sa obtina includerea unei membre STIGAMOT in echipa ministerului de interne ce se ocupa, printre altele, cu traficul de persoane. Gudrun a tinut sa ne arate si fisurile paradisului feminist islandez precum diferenta semnificativa dintre veniturile femeilor si cele ale barbatilor, rata mare a violentei sexuale, lipsa de interes a autoritatilor pentru implementarea unor legi ce incrimineaza cererea in prostitutie. Un alt lucru care ne-a atras atentia sint temele legate de drepturile femeilor in media. In ziarul pentru turistii straini era un articol amplu, documentat si chiar de pe pozitii feministe despre adaposturi pentru victimele violentei de gen in contextul viitoarelor predictii bugetare. Ne-a frapat faptul ca drepturile femeilor nu sunt considerate o curiozitate, o trivia retrograda ca in Romania, ci fac parte dintr-un limbaj comun, un subiect de discutie firesc.

Din ce ati vazut in Islanda, care credeti ca ar putea fi metodele aplicabile si in Romania?

Eniko Gall: Cu ajutorul granturilor SEE si norvegiene si a Fondului ONG, ce incurajeaza parteneriatele cu organizasiile din Norvegia, Islanda si Liechenstein, speram sa colaboram cu STIGAMOT si sa aducem din Islanda expertiza lor in domeniul violentei sexuale. Am vrea sa beneficiem de expertiza lor atat in ceea ce priveste oferirea de servicii specializate (inclusiv replicarea metodei grupurilor de suport si a unor campanii de informare si prevenire adresate adolescentilor), cat si sa intarim capacitatea de advocacy a organizatiilor din Romania pe acest subiect.

Ce urmeaza sa faceti mai departe prin Asociatie, in acest sens?

_DSC0379Camelia Proca: A.L.E.G. continua sa aiba ca prioritate prevenirea violentei de gen, prin programe de informare si educatie adresate in special tinerilor printre care si Festivalul Egalitatii de Gen, o campanie anuala de constientizare si educare a tinerilor despre violenta de gen prin metode de educatie non-formala precum bibiloteca vie, ateliere teatru forum si activitati stradale. O alta arie prioritara pentru noi o reprezinta violenta sexuala, abordata inca deficitar in politicile publice implementate in Romania, sub influenta prejudecatilor legate de blamarea victimei. In parteneriat cu asociatia Stigamot, A.L.E.G. si-a propus sa implementeze atat proiecte de dezvoltare de servicii sociale, cat si de intarire a sectorului ONG. In urma vizitei in Islanda, am scris un proiect pentru Fondul ONG prin care, impreuna cu inca 9 organizatii neguvernamentale, vom dezvolta strategii comune de abordare a violentei sexuale si de mobilizare publica pentru a asigura protectia impotriva acestui fenomen.

a consemnat Vera Ularu

Sursa: http://dilemaveche.ro/sectiune/singular-plural/articol/mai-mult-decit-o-palma

A.L.E.G. la sediul central ONU pentru a promova drepturile femeilor și drepturi sexuale și reproductive pentru toți în viitoarea agendă de dezvoltare internațională

Am ajuns pe ultimile lungimi de parcurs ale negocierilor privind prioritățile de dezvoltare promovate de Națiunile Unite. De mai bine de un an, comunitatea internațională evaluează realizările și punctele slabe ale proiectului Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (MDGs), practic matricea care a ghidat toate eforturile în domeniu în ultimii 15 ani. A.L.E.G. va participa săptămâna viitoare prin Irina Costache la Sesiunea a VIII-a a grupului de lucru de la New York, unde tema centrală vor fi inegalitatile si drepturile femeilor. Participarea Irinei este posibilă ca expert nominalizat al reţelei ASTRA şi este finanţată de International Women’s Health Coalition.

Sub semnul reducerii sărăciei extreme și a foametei, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au trasat câteva arii prioritare de intervenție pentru guverne astfel încât bunastarea populației din toată lumea să se amelioreze. S-a considerat că cea mai eficientă abordare constă în a focaliza asistența tehnică și fondurilor pentru dezvoltare pe programe ce vizează:
• înjumătățirea numărului de persoane care trăiesc cu mai puțin de 1.12 USD pe zi;
• școlarizarea cel puțin la nivel primar a tuturor copiilor;
• promovarea egalitații de gen și în special a participării femeilor în politică și administrație;
• reducerea mortalității materne și promovrea mijloacelor contraceptive,
• reducerea mortalității infantile – mai ales la copii sub 5 ani;
• combaterea HIV/SIDA, TBC si malariei;
• protejarea mediului înconjurător,
• asigurarea unor parteneriate pentru dezvoltare echitabile.

În 2015, termenul limită pentru realizarea Obiectivelor expiră iar analizele de anul trecut arată că metoda a dat rezultate foarte bune în anumite zone și pentru anumite categorii în schimb a lăsat neatinse disparități în zonele cu o situație mai puțin dramatică. Combaterea sărăciei și a foametei a fost un deziderat nobil, ușor de înțeles și ușor de promovat prin consens politic. Se pare însă că experiența MDG-urilor arată că pentru a îmbunătății cu adevărat calitatea vieții nu e suficient ca politicile sociale să se adresează doar pe cei mai săraci. Un model de dezvoltare sustenabilă necesită din punct de vedere economic și social politici care să vizeze reducera inegalităților. O societate a bunăstării implică nu numai măsuri eficiente de suport pentru cei vulnerabili, acestea sunt absolut necesare însă nu suficient, ci și politici care să creeze oportunități de dezvoltare sustenabilă care să îi cuprindă pe toți centățenii. Sărăcia este de fapt un fenomen dependent și perpetuat prin alte forme de inegalitate.

Lecția cea mai clară a MDG-urilor este că guvernele nu vor putea combate sărăcia fără a lua în calcul reducerea inegalităților și fără a promova programe sociale care să înglobeze vulnerabilități cauzate de factori multiplii ( sărăcie, gen, etnie, afiliere religioasa, migrant,etc).
O altă concluzie a analizelor privind implementarea Obiectivelor are de-a face cu egalitatea de gen. Din 2000, programele de dezvoltare internațională au recunoscut că femeile reprezintă o resursă extraordinar de semnificativă pentru dezvoltarea comunităților și au încurajat participarea acestora în politică și administrație. Femeile își investesc puținele câștiguri pentru educația și bunăstarea copiilor, femeile sunt o resursă antreprenorială puțin valorificată, femeile sunt cele ce asigura sănătatea comunității – practic prin ele circulă informații privind alimentație, ingrijesc bolnavi, copiii, infirmi; sunt cadre medicale primare; transmit noutăți despre cazuri de boală, despre tratamente medicale;

După aproape 15 ani, comunitatea internațională recunoaște că eforturile în această direcție nu au dat rezultatele vizate. Deși ultima decadă a văzut femei în funcții politice importante, femeile sunt încă marginalizate din structuri de decizie politico-administrativă. Rezultatul modest este in stransa legatura cu perpetuare discriminarii de gen, a violentei asupra femeilor si a lipsei de autonomie a femeilor in ceea ce priveste viata lor sexuala si reproductiva.
Anul trecut, Irina Costache – reprezentanta A.L.E.G. şi totodată a reţelei regionale ASTRA din care A.L.E.G. face parte, a fost invitată la o serie de consultări şi evaluări organizate de ONU în diverse părţi ale lumii, spre exemplu în Bali (Indonezia) – Meeting of the High Level Panel of Eminent Persons on the Post 2015 Development Agenda. În cadrul acestei întâlniri consultative cu voci ale societății civile globale, s-a desfășurat și Masa Rotundă “Women’s rights and global partnership in post 2015 development agenda”. Printre cele 5 vorbitoare s-a numărat și Irina Costache care a avut o intervenție importantă referitoare la necesitatea includerii problematicii drepturilor femeilor ca obiectiv important al agendei de dezvoltare post 2015.

După evaluările regionale de anul trecut, în 2014 urmează numeroase evenimente și dezbateri între guverne, specialiști ai agențiilor interguvernamentale și instituții ONU si reprezentanți ai societății civile. România a jucat un rol destul de important in dezbaterile despre viitoarea agenda de dezvoltare, fiind unul dintre statele membre în grupul de lucru ONU privind dezvoltarea sustenabila dupa 2015. Sesiunile grupurilor de lucru au fost organizate tematic si permit participarea unor reprezentati ai societatii civile cu contributii. A.L.E.G. va participa săptămâna viitoare prin Irina Costache la Sesiunea a VIII-a a grupului de lucru unde tema centrală vor fi inegalitatile si drepturile femeilor. Vom contribui cu experiența noastră locală și regională promovând includerea unui obiectiv specific pe egalitate de gen care să includă indicatori clari privind drepturi sexuale și repoductive. De asemnea vom promova și combaterea violenței de gen ca axa de intervenție prioritară atât pentru a asigura egalitatea de gen cât și ca parte componentă a noțiunii de drepturi sexuale și reproductive.